Spațiul creativ deschis pentru ateliere, expoziții și muzică din curtea interioară a Forumului German va găzdui, în această săptămână, un atelier de ceramică sub îndrumarea artistului Andrei Pandea.
„Atelierul își propune să demonstreze că, în Transilvania secolului 21, mai putem organiza o șezătoare, la care să participe laolaltă români și sași, șezătoare care să dea o nouă valență simbolisticii unor elemente definitorii din costumele populare bogat ornamentate”, explică organizatorii.
Atelierul este conceput pentru 15 persoane și va avea loc vineri, 11 iunie, de la ora 18.00, la sediul FDGR din Sibiu, str. General Magheru 1-3.
„Tradițiile fac parte din ființa noastră națională de veacuri și ne-au fost transmise de părinții și bunicii noștri în mod firesc, încă din copilărie.
În ciuda vieții moderne pe care o ducem, este o bucurie și un motiv de mândrie să ne întoarcem cu emoție la portul popular, și nu numai de sărbători. Cromatica și cusăturile care împodobesc costumele populare românești și săsești din zona Sibiului ne descriu secole de antropologie, fiecare motiv și fiecare simbol având scopul și rostul lui pe o ie sau pe o cămașă create cu migală, împunsătură după împunsătură în pânza țesută în casă.
Caracteristica portului românesc din Sibiu constă în armonia dintre culorile alb și negru a pieselor componente și a broderiilor fine în care se folosește rar culoarea roșie, uneori verde, albastru și fir metalic de aur și argint. Pe poalele zadiilor în dungi se pot face alesături cu motive geometrice, terminate cu dantelă croșetată ori cu fire din urzeală sub formă de franjuri.
Cravata săsească, podoabă exclusiv bărbătească, este confecționată din catifea și împodobită cu broderii florale elaborate.
La confluența dintre tradiție și modernitate se întâmplă atelierul-șezătoare gândit de artistul ceramist sibian Andrei Pandea, care, împreună cu FDGS (Forumul Democrat al Germanilor din Sibiu), invită publicul să transpună bogăția de simboluri, culori și motive populare pe un suport diferit și total inedit.
Participanții la atelier vor «coase» semne și dungi, vor broda cu pensula pe pânză de lut, împodobind zadii/catrințe românești sau cravate săsești, după dorință. Vegetalul se unește astfel cu mineralul și după trecerea prin foc, fiecare lucrare devine nemuritoare, astfel încât tablourile create să reziste în timp și să fie lăsate moștenire, mărturie a tradițiilor și obiceiurilor de odinioară”, transmit organizatorii evenimentului.