An de an, sibienii iau parte la slujba de Rusalii, în număr mare, într-o veche biserică transilvăneană care poartă hramul Pogorârii Duhului Sfânt și se păstrează în „satul” de basm din Dumbrava Sibiului.
Biserica de lemn din Dretea – Cluj, datată 1672, a fost refăcută în Muzeul ASTRA în anul 2006. Cei care doresc să participe la slujbele religioase de Rusalii trebuie să cunoască următorul program: duminică, 20 iunie, biserica din Dretea, ora 9:30 – Utrenie, ora 10:30 – Sf. Liturghie, parastas pentru cititori, Sfințirea Holdelor; luni, 21 iunie, Sfânta Treime, biserica din Bezded, ora 9:30 – Utrenie, 10:30 – Sf.Liturghie.
Tradiții de Rusalii
„La 50 de zile de la Învierea Mântuitorului Iisus Hristos şi la 10 zile după Înălţarea Domnului, se prăznuieşte una dintre cele mai mari sărbători împărăteşti, cea a Pogorârii Duhului Sfânt asupra Apostolilor sau Cincizecimea. Este ziua întemeierii Bisericii creştine, în care S-a Pogorât Duhul Sfânt sub forma limbilor de foc asupra celor 12 Sfinţi Apostoli şi 70 de ucenici, care au început de atunci să propovăduiască Sfânta Evanghelie. Sfântul Apostol Petru a botezat 3000 de oameni, luând naştere astfel prima Biserică creştină la Ierusalim, nucleul Bisericii actuale.
Sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt poartă numele şi de Rusalii, de la Rosalia, sărbătoarea trandafirilor din lumea romană, consacrată cultului morţilor. În sâmbăta de dinainte de Rusalii, se împart colaci, mere, cireşe şi alte fructe în vase şi coşuri împodobite cu ştergare şi flori pentru pomenirea celor adormiţi. În Duminica Mare, se dăruiesc din roadele verii pentru cei dragi ai familiilor. În cea de-a doua zi, Lunea Rusaliilor, se prăznuieşte Sfânta Treime: Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh, cei care au mijlocit această mare sărbătoare împărătească. În biserică se aduc frunze de nuc, tei, plop, stejar simbolizând limbile de foc, lumina cea mare. Ramurile sfinţite se folosesc ca leacuri tot restul anului. Plantele au puteri vindecătoare pînă la Sânziene. Leacul mult folosit pentru cei atinşi de farmecul rusaliilor, tinerele femei în straie albe, care dansează prin păduri şi pe câmpii, este jocul căluşarilor salvatori”, precizează specialiștii de la Muzeul ASTRA.