Feciorii și mândrele de la Sebeșu de Jos au încins astăzi hora din Rusca, iar noi am fost prezenți pentru a afla povestea acestei tradiții de pe vremea lui Horea, Cloșca și Crișan.
La 300 de ani de la nașterea baronului Samuel von Brukenthal, urmașii iobagilor boștinari încă mai practică un dans apărut ca protest față de fostul guvernator pentru care erau forțați să muncească și în zile de sărbătoare. „Cu multă prețuire pentru tradiții, pentru moșii și strămoșii lor și pentru credința străbună, mica, dar inimoasa comunitate din Sebesu de Jos încinge în fiecare an, de Rusalii, o horă cu noduri, cum alta nu-i”, descriu specialiștii de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Cindrelul – Junii” Sibiu.
„Hora din Rusca este un dans popular foarte vechi, el datează din timpul răscoalei lui Horea, Cloșca și Crișan și se joacă și astăzi în satul Sebeșu de Jos în ziua de Rusalii. Nodurile reprezintă greutățile prin care poporul român a trecut. Ea este condusă de vătaf, care trebuie să desfacă nodurile fără a rupe lanțul de brațe. Desfacerea acestor noduri reprezintă credința și speranța într-un viitor mai bun. Ea a reprezentat o formă de protest a locuitorilor din satul Sebeșu de Jos și din localitățile învecinate. Pentru prima oară s-a jucat în a doua zi de Rusalii pe poiana de la ieșirea spre pădure numită Rusca, de aici și denumirea horei și a obiceiului. Suntem mândri că, în prezent, tinerii din localitate îmbracă costumul popular și păstrează acest obicei străbun. Noi nu suntem un ansamblu profesionist, reprezentăm mai mult hora satului. Vârsta membrilor este undeva de la 5 până spre 25 ani. Ce ne bucură cel mai mult este faptul că, și după căsătorie, tinerii rămân fideli ansamblului și ni se alătură de fiecare dată, îmbrăcându-și chiar propriii lor copii în momentul în care devin o familie”, ne-a mărturisit Elena Mangu, viceprimarul comunei Turnu Roșu.
În fiecare an, în Duminica Rusaliilor, în satul Sebeșu de Jos se întâmplă un adevărat festival. După slujba de dimineață, din biserica ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului”, comunitatea organizează o horă de solidaritate cu răscoala lui Horea Cloșca și Crișan. Localnicii se prind în „brâul satului” și își etalează costumele românești, după care pornesc în alai către platoul din Rusca pentru a continua sărbătoarea câmpenească, așa cum făceau strămoșii lor pe la 1784, cântând: „De-om mânca frunză de fag, nu mai vrem să fim iobagi!/Decât slugă la ciocoi, mai bine ciobani la oi!/Decât slugă la pământ, mai bine toți în mormânt!”. Li se alătură și localnici din satele învecinate, dar și de departe, fiindcă hora din Rusca înseamnă și un prilej de întâlnire cu rudele lor venite din comuna Albina, județul Timiş, acolo unde au fost împroprietărite după Primul Război Mondial, potrivit muzeografului Mihaela Gherghel.
Boștinarii din Sebeșu de Jos au fost invitați de onoare ai Muzeului ASTRA, care derulează un proiect finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021 în scopul de a salva patrimoniul și meșteșugul acestei frumoase comunități. Pentru autoritățile locale, colaborarea cu muzeul înseamnă o șansă de a așeza Sebeșu de Jos pe harta turismului cultural.
„Satul Sebeșu de Jos este un sat de boștinari recunoscut. Acest vechi meșteșug se mai practică și în prezent. Ne bucurăm de prezența în Muzeul în aer liber și de sprijinul oferit de dl. director Robu. Tinerii din localitate și cei care practică încă boștinăritul sau apicultura au fost prezenți, zilele acestea, la muzeu, la târgul de produse tradiționale și ne bucurăm că putem promova localitatea și meșteșugurile ei. Turiștii vor descoperi la noi un sat de munte cu oameni simpli, primitori, cu elemente unice. Ceea ce ne face remarcați sunt icoanele care apar aproape la fiecare gospodărie și fiecare simbolizează un sfânt, asta ne arată că suntem un sat de creștini”, arată Elena Mangu.