Asociațiunea ASTRA – la 160 de ani

Asociațiunea ASTRA – la 160 de ani

În urmă cu 160 de ani, la 23 martie 1861, avea loc a treia ședință a grupului de intelectuali români susținători ai înființării Asociației Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român, cunoscută și sub numele de Asociațiunea ASTRA.

Un important demers social și cultural, care avea să marcheze în mod fundamental spațiul transilvan.

La sfârșitul lunii martie a anului 1861, erau stabilite statutele acesteia și trimise către guvernatorul Transilvaniei pentru a fi aprobate de autoritățile imperiale de la Viena. Episcopul Andrei Șaguna a avut un rol covârșitor în acest demers însemnat pentru istoria românilor din Transilvania. Asociațiunea ASTRA prindea viață, devenind ulterior element cheie în edificarea și consolidarea identității românilor.

„Asociațiunea urmărea îmbunătățirea stării materiale și a nivelului cultural al publicului românesc”

„Imaginată la început ca fiind instituția academică națională a românilor transilvăneni, apoi societatea culturală națională care să polarizeze în jurul programului său, pe lângă publicul larg, și celelalte societăți culturale transilvănene, Asociațiunea urmărea îmbunătățirea stării materiale și a nivelului cultural al publicului românesc printr-un program cultural și educațional concretizat în organizarea de manifestări cu impact regional sau național precum acordarea de burse de studiu, premierea și publicarea de studii și cercetări referitoare la istoria românilor și de manuale școlare, organizarea de conferințe și prelegeri populare, înființarea și organizarea de așezăminte culturale în mediul rural și urban, precum case naționale, cămine culturale, biblioteci publice, muzee și expoziții cu profil istorico-etnografic și economic, înființarea și susținerea de scoli țărănești, susținerea mișcării feministe prin organizarea de cursuri practice pentru fete și femei și înființarea de scoli pentru fete, promovarea, înființarea și susținerea de însoțiri sau întovărășiri agricole pentru lucrarea pământului în comun, înființarea de cooperative și bănci populare, organizarea de expoziții și monumente comemorative, instituirea de colecții editoriale pentru toate categoriile sociale și distribuirea lor masivă către publicul larg prin stufoasa rețea de biblioteci și muzee proprii, activitatea cinematografică, implementarea Serviciului social, acordarea de sprijin pentru instituțiile școlare, organizarea de cursuri de alfabetizare şi de igienă publică ş.a.”, a precizat Silviu Borș, managerul Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu, autor al volumului „Biblioteca Centrală a Asociațiunii: 1861-1950”.

1861: începuturile bibliotecii

Așadar, în 1861, 175 de intelectuali din Transilvania înființează Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român. Dintre aceștia se remarcă trei cărturari: Andrei Șaguna, președinte, Timotei Cipariu, vicepreședinte, și Gheorghe Barițiu, secretar. Odată cu consemnarea, în 1861, a unui post de bibliotecar, se poate vorbi de un început al Bibliotecii Asociațiunii, al cărei sediu se afla la Seminarul Diecezan din Heltauergasse nr. 7. La începuturile ei, biblioteca avea un fond de carte de 195 de volume, dintre care majoritatea fuseseră donate de Moise Panga. Gestul său a fost urmat de Timotei Cipariu, Papiu Ilarian, August Treboniu Laurian, George Tăutu, Samuel Filtsch.
Anul 1864 a rămas consemnat în documentele ASTREI ca perioada în care Asociațiunea începe să cumpere primele cărți din fonduri proprii.
În 1893, conform dispozițiilor testamentare ale lui Barițiu, biblioteca acestuia trece în proprietatea Asociațiunii. Încă din toamna anului 1904, Biblioteca se mută în marea clădire a Asociațiunii unde a rămas până astăzi. În 1905, biblioteca dispunea de 4.778 de opere în 6.287 de tomuri, 5.525 de broșuri și 24 de hărți.

Slove de preț

Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu funcționează astăzi în două corpuri, corpul B fiind inaugurat în 2007. Instituția deține în patrimoniul său o serie de cărți rare, dintre care amintim și cea mai veche carte aflată în fondul Bibliotecii: „Bonifacius VIII. Papa: SEXTI LIBRI DECRETALIUM…, MDXI” (1511), precum și cea mai veche carte românească: „Sbornicul slavonesc”, tiparită de Coresi la Sas-Sebeș în anul 1580. De asemenea, printre cărțile rare aflate în fondul Bibliotecii ASTRA se numără: Hieronymus sanctus: „Vitae patrum” – tipărită la Veneția în anul 1512, „De re militari” – Flr. Vergetius și „Strotagemata” – Frontinus – tipărită la Paris în anul 1534, „Rudimenta cosmographica” – tipărită de Johannes Honterus la Brașov în anul 1542, „Evanghelia cu învățătură” – tipărită de diaconul Coresi la Brașov în 1581, „Geographia universae” – tipărită în 1597 la Colonia, „Cazania lui Varlaam” – apărută la Iași în 1643, „Noul Testament” al lui Simion Ștefan, Bălgrad, 1648, „Psaltirea lui Dosoftei”, Iași, 1680, „Primul calendar românesc”, 1680, Sibiu, 1793, „Divanul sau Gâlceava înțeleptului cu lumea” – prima operă a lui Dimitrie Cantemir, aparută la Iași, în 1698, precum și o copie manuscrisă efectuată la Ocna Sibiului în 1703, „Ceaslovăț”, Sibiu, 1686, „Descrierea Moldovei”, D. Cantemir, ediție în limbile franceză, engleză și germană, „Supplex Libellus Valachorum”, tipărită la Cluj, în 1791, „Robinson Crusoe”, Daniel Defoe – traducere în manuscris datând din 1816, prima traducere în limba română a operei, „Alexandria” – manuscrisul rășinărean al romanului popular datând din 1783, „România pitorească”, Alexandru Vlahuță, manuscrisul operei.

Răspunde