O imagine cât o mie de cuvinte: portretul familiei Aleman Bratu din Rășinari.
Mai multe generații ale acestui neam cu vechi și statornice rădăcini în Mărginimea Sibiului ne privesc dintr-o fotografie de grup realizată în jurul anului 1910, posibil de către Ioan Dădârlat.
La Săliște, Dădârlat avea, în urmă cu un secol și ceva, unul dintre cele mai apreciate ateliere fotografice din zona Sibiului, iar trudei sale îi datorăm astăzi adevărate repere istorice și etnografice. Așa este și cazul imaginii de mai sus, care astăzi se află în patrimoniul „Arhiva de Fotografie”: familia Aleman Bratu din Rășinari/Städterdorf/Resinár, pozitiv pe hârtie cu colodiu după un clișeu cu gelatino-bromură de argint pe sticlă, lipită pe carton (decupat), 164 x 114 mm, colecţia Renascendis. Din păcate, inscripția de pe spate nu aduce prea multe lămuriri.
Cu certitudine, însă, protagonistul cel mai vârstnic al acestei fotografii este Aleman Bratu, care în acea perioadă a participat la Adunarea Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 în calitate de delegat al satului Rășinari. „Pe Hotărârea obștei comunei Rășinari din 14/27 noiembrie 1918, aplică amprenta digitală în loc de semnătură, ceea ce înseamnă că era «neștiutor de carte» (analfabet). De asemenea, a făcut parte din Legiunea română, secția Rășinari înființată la 12 noiembrie 1918”, explică Silviu Borș, autor al volumului „Participanţi din localităţi sibiene la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918” (Ed. Armanis, Sibiu și Ed. Mega, Cluj-Napoca, 2015).
„Constituirea la sfârşitul lunii octombrie 1918 a Consiliului Naţional Român Central, ca «unicul for care reprezintă voinţa poporului român» şi elaborarea Regulamentului pentru alegerea deputaţilor Adunării Naţionale au impulsionat şi în judeţul Sibiu desfăşurarea alegerilor delegaţilor care urmau să reprezinte circumscripţiile electorale. Ca urmare, au fost aleşi 30 de delegaţi cu drept de vot deliberativ şi 38 cu drept de vot consultativ, fiind trimişi apoi la Alba Iulia, în final 130 de delegaţi. Tot acum, în localităţile judeţului Sibiu au loc adunări în vederea aprobării şi subscrierii adeziunilor care urmau să fie înaintate forumului reprezentativ de la Alba Iulia. Aceste adeziuni, pe care se aflau numele delegaţilor trimişi de circumscripţiile electorale dădeau dreptul delegaţilor de a-i reprezenta la Alba Iulia pe membrii circumscripţiilor care i-au ales prin vot deschis şi erau veritabile mandate care exprimau voinţa de unire a locuitorilor judeţului Sibiu – varietatea acestor documente – adeverinţe, certificate, legitimaţii, procese verbale, protocoale – ne dă imaginea unei activităţi intense şi efervescente care anima societatea românească la sfârşitul lunii noiembrie 1918. O statistică temeinică, realizată de Paul Abrudan şi Mihai Racoviţan pentru participarea delegaţilor din judeţul Sibiu arată, fără putinţă de tăgadă, amploarea şi calitatea participării delegaţilor trimişi de cercurile electorale sibiene la Alba Iulia. Spre exemplificare, credenţionalele au fost semnate de 714 locuitori din Apoldul de Jos, 8758 din Jina, 532 din Miercurea, 427 din Poiana Sibiului, 783 din Răşinari, 1690 din Sălişte, 408 din Tilişca, etc. Dacă Ştefan Pascu consideră că din 33 de localităţi sibiene au fost trimis credenţionale cu 13.000 de semnături, Paul Abrudan este de părere că 44 de localităţi din judeţ au trimis adeziuni, având 16.587 de semnături. Dacă la cele arătate mai sus, adăugăm delegaţii neoficiali trimişi să reprezinte localităţile judeţului – Aciliu – 61, Galeş – 120, Gusu – 50, Jina – 30, Miercurea – 32, Sălişte – 100, şi cifra de 8.000 de oameni din părţile Sibiului, prezenţi la Alba Iulia, între cei peste 100.000 de români veniţi din toate colţurile Transilvaniei, putem concluziona că hotărârea de Unire exprimată la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918, a reprezentat actul de voinţă care împlinea speranţele secular ale românilor de pe ambele versante ale Carpaţilor”, subliniază Alexiu Tatu, directorul Arhivelor Naționale Sibiu, în volumul amintit.