Tradiția spune că Sfântul Teodor este cel care i-a învățat pe creștini să fiarbă grâul. Prima sâmbătă a Postului Mare îi este dedicată acestui sfânt, iar gospodinele pregătesc negreșit colivă.
Povestea colivei o puteți afla, astăzi, 20 martie, între orele 10-15, în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului. Muzeografii vă invită în gospodăria din Târgu Cărbunești sau gospodăria de „nemeș” din Berbești, pentru a face și a decora coliva, care apoi va fi împărțită pentru pomenirea morților, la slujba de la biserica din Bezded, aflată tot în Muzeul ASTRA.
„Ideea principală a acestei activități culinare stă în prezentarea istoriei colivei și a tradițiilor populare precreștine, legate de Sâmbăta Sfântului Toader. Coliva din grâu fiert, decorticat, va fi «condimentată» de muzeografi cu motive geometrice, vegetale, simboluri creștine, folosind nucă, stafide, cacao, scorțișoară, coajă de lămâie. Coliva va fi ornamentată apoi cu șabloane din carton. Vizitatorii pot să se implice în condimentarea și decorarea farfuriilor de colivă, dar și să guste din acest preparat special. Coliva împodobită va fi adusă în biserica din Bezded, pentru pomenirea morților într-un ceremonial religios”, anunță Cosmin Călinescu, purtătorul de cuvânt al Muzeului ASTRA.
De ce Sfântul Teodor este considerat „părintele colivei”?
Când împăratul roman Iulian Apostatul (361-363) a pus să se stropească marfa din piețele Constantinopolului cu sângele animalelor sacrificate în numele idolilor, pentru a întina prima săptămână din Postul Mare, Sfântul Teodor, care trecuse la cele veșnice cu 50 de ani în urmă, i s-a arătat în vis arhiepiscopului Eudoxie. Și, spunându-i de planul împăratului, l-a sfătuit să fiarbă grâu fiert și să-l împartă ca hrană creștinilor, ferindu-i astfel de prihană. De atunci, sfântul mucenic s-a bucurat de o mare prețuire în rândul creștinilor, fiindu-i lăudat și pomenit gestul salvator până în zilele noastre, când se fac colive pentru a-i cinsti amintirea.
Cum respectă sibienii tradiția?
Sfântul Toader este cunoscut, în popor, ca un aspru pedepsitor al celor care nu respectă regulile, așa că nu se lucrează în această zi. Totodată, despre caii lui Sân-Toader se spune că ar fi „păzitorii soarelui”. „În această zi, cea dintâiu Sâmbătă în Păresimi, se încep pomenirile și pomenile pentru cei răposați. De frica răului, ce le-ar putea veni dela caii lui Sân-Toader, femeile se abțin dela orice lucru în ziua aceasta, se feresc de a face și numai o împunsătură cu acul. Mai e îndătinată, în ziua aceasta, tunderea mânzilor. Anume, li-se retează coada și coama, ca să le crească mai repede și să se facă mai frumoase”, scrie Victor Păcală în „Monografia satului Rășinariu” (1915).