Părintele Constantin Necula, cel mai iubit preot din Sibiu, a luat parte astăzi la sărbătoarea celor 40 de mucenici în Muzeul ASTRA.
El le-a reamintit celor prezenți semnificația acestui praznic și i-a îndemnat să se gândească la strămoșii plecați dintre noi care acum sunt în grija Domnului.
„M-ați bucurat tare! Am văzut pomul faptelor bune și m-am gândit că la capătul fiecărui mărțișor e câte un mucenic, dar noi nu știm. Vrem sau nu vrem să recunoaștem, de fapt suntem ce suntem pentru că ne-au învățat alții să împletim mucenicii. De departe, cred că e cea mai frumoasă mărturie că Hristos a înviat! E interesant. Nu m-am gândit niciodată: după Duminica Înfricoșătoarei Judecăți, prima evanghelie este «Intrarea triumfală a Domnului în Ierusalim». Ieri s-au prăznuit Floriile, de fapt. Dumnezeu știe cum le pune, așa, capetele postului. Din acest motiv, a doua zi după prăznuirea aceasta a intrării în post, anul acesta ne-am îngăduit să facem un fel de «moși de primăvară». Observați cum se leagă! Nu există în Împărăția lui Dumnezeu o lipsă de logică. Cine crede că teologicul e lipsit de logică înseamnă că nu știe ce înseamnă logică. Dumnezeu să vă binecuvânteze, purtându-le de grijă celor plecați!” au fost cuvintele părintelui Necula, după ce a săvârșit liturghia la biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” situată în muzeu.
Sărbătoarea celor patruzeci de creștini martirizați la Sevastia, marcată în calendarul religios cu o cruce neagră, este sărbătorită în fiecare an pe 9 martie și reprezintă o sărbătoare de început a muncii.
Pentru sufletele răposaților și sporul casei
„În amintirea lor și pentru că imaginea li s-a suprapus peste un străvechi cult al morților care veghează asupra semințelor ce vor încolți în brazde, femeile din aproape toată zona Balcanilor pregătesc pâini cu formă umană, numiți și «măcinici», «sfințișori» sau ”bradoși». De asemenea, se împart patruzeci de pahare de vin pentru sufletele răposaților și sporul casei. «Mucenicii» pot fi preparați prin două tehnici culinare: coacerea sau fierberea aluatului modelat. Sărbătoarea constituie în mentalitatea populară un prag al primăverii. Se crede că așa cum va fi timpul în ziua de Măcinici, așa va fi toată primăvara. În Muntenia și în Oltenia, ca și în Banat și în ținuturile învecinate, copii «bat pământul cu maiele» ca să «descuie vara» sau înfig toporul în pământ, strigând: «Ieși vară, bagă-te iarnă! Tună ger și ieși căldură!». În popor se spune că toți oamenii care nu au nume de sfânt își serbează în această zi onomastica”, au explicat reprezentanții Muzeului ASTRA.
Parteneriat cu preoții misionari
Ieri, preoţii de la unităţile de cult misionare din Sibiu s-au întâlnit la Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului și au discutat cu managerul Ciprian Ştefan despre mai multe proiecte de colaborare, în special cele destinate educaţiei tinerilor din mediul urban şi rural cu privire la valorile tradiţionale româneşti, patrimoniul bisericesc şi cultural, precum şi tradiţiile şi obiceiurile săteşti de altădată.
Ciprian Ştefan, manager Muzeul ASTRA: „Ne bucură să vedem că dinspre Arhiepiscopia Sibiului vine această solicitare de a reînnoi parteneriatul, mai ales că dorinţa noastră comună este de a educa societatea, şi mai ales comunităţile din mediul rural, pentru că este nevoie de implicarea noastră în această zonă, preotul având un rol determinant, de la primele apariţii ale creştinismului pe aceste meleaguri şi până în zilele noastre. Să nu uităm că, în Mărginimea Sibiului, familia de preoţi Hanzu a reformat tot ceea ce înseamnă cunoştinţele agricole ale locuitorilor din această zonă. Provocarea secolului XXI este alta, aceea de a determina comunităţile să îşi redescopere valorile care pot fi pentru ei factor determinant în viitoarea dezvoltare şi în limitarea fenomenului migraţiei şi a reducerii discrepanţelor cu mediul urban.”