Ziua mondială a cercetăşiei este marcată la 22 februarie, data nașterii lui Robert Baden-Powell, fondatorul Mişcării Scout. Iată cine sunt cercetașii sibieni și de ce merită să fii cercetaș!
“Încă de la începuturile sale, cercetăşia a fost organizată şi condusă de către tineri. Aceasta reprezintă mai mult decât recreere, este educaţie pentru viaţă, un mod de a trăi şi o mişcare cu impact semnificativ la nivel mondial. Cercetăşia oferă tinerilor şansa de a participa la diverse activităţi, evenimente, programe, şi proiecte care contribuie la dezvoltarea lor, le creează noi oportunităţi, încurajează diversitatea şi egalitatea şi îi ajută să lege noi prietenii”, spune reprezentanții mișcării din România.
Educație pentru viață
Despre fondatorul cercetășiei, ofițerul britanic Robert Baden-Powell, trebuie spus că a încercat să reformeze metodele de pregătire militară, introducând activităţi distractive pentru ridicarea moralului trupelor, iar după retragerea din cariera militară şi-a dedicat viaţa promovării păcii şi toleranţei, potrivit scout.ro. Debutul mișcării Scout a fost în 1907, pe coasta de sud a Angliei, unde lordul Baden-Powell a organizat o tabără pentru 20 de tineri în care promova prin educaţie non-formală spiritul de aventură, lucrul în echipă şi progresul personal, prin forţele proprii.
Scout este o mişcare educativă a copiilor şi tinerilor, bazată pe voluntariat, cu caracter apolitic, deschisă tuturor, fără deosebire de naţionalitate, rasă, sex, credinţă sau condiţie socială, în concordanţă cu principiile şi metoda Scout. Scopul său este de a contribui la dezvoltarea tinerilor în vederea împlinirii lor fizice, intelectuale, sociale şi spirituale, pentru a deveni cetăţeni responsabili ai comunităţilor locale, naţionale şi internaţionale.
România are singurul monument din lume dedicat cercetaşilor
Gheorghe Munteanu-Murgoci, un om de ştiinţă român, aflat în vizită în Anglia, ia contact cu cercetăşia de aici. Întorcându-se la Bucureşti, el va deveni principalul iniţiator şi conducător al primelor grupuri de cercetaşi în România. În 1912 apăreau primele grupuri de cercetaşi români la București, Brașov și Blaj, pentru ca în 1914 să ia fiinţă Asociaţia Cercetaşii României, recunoscută oficial. În timpul Primului Război Mondial, cercetaşii români au dat o mână de ajutor în spatele liniei frontului, fiind prezenţi acolo unde era nevoie, înlocuind sanitari, curieri, telegrafişti. În memoria celor ce au murit atunci, la Tecuci a fost ridicat un monument, singurul din lume dedicat cercetaşilor. În 1922, Asociaţia Cercetaşii României devine membru fondator al Organizaţiei Mondiale a Mişcării Cercetăşeşti. Ea a fost abolită de regele Carol al II-lea în 1937 și a renăscut abia după Revoluție. În 1993, Organizaţia Naţională „Cercetaşii României“ este singura mişcare cercetăşească din România reprimită în Organizaţia Mondială a Mişcării Scout. La nivel național, peste 5.000 de membri îşi desfăşoară activitatea în 75 de grupuri de cercetași.
„Cetatea Roșie” a tinerilor cuceritori
Centrul local din Sibiu poartă denumirea „Cetatea Roșie”.
„Cu o istorie de peste un secol și cu ideea că toți membrii sunt parte din aceeași mare familie, tradițiile sunt foarte importante pentru cercetași, iar ziua de 22 februarie este una din cele mai vechi și mai importante tradiții ale noastre – Ziua Mondială a Cercetășiei. Centrul nostru local a luat naștere în anul 2012, la inițiativa unor tinere pline de entuziasm care au auzit de cercetași și au vrut să creeze un astfel de grup și în orașul nostru. Numele centrului provine de la denumirea dată de turci locului în perioada medievală, și anume «Cetatea Roșie». De atunci, centrul este în continuă dezvoltare. Numărul de eXploratori, de seniori și de lideri este în creștere. Cercetășia înseamnă educație non-formală sau educație pentru viață. Tinerii se dezvoltă pe diferite planuri: social, cunoscând și interacționând cu cercetași din toată lumea și de toate vârstele; cultural, călătorind și descoperind alte culturi și civilizații; personal, prin învățare și aplicarea celor învățate. Lucrul în echipă, dexteritatea, orietarea, coordonarea, socializarea sunt doar câteva dintre calitățile pe care cercetașii și le atribuie într-un mod distractiv si plin de aventură, într-un mediu non-formal, înconjurați de natură, pe care au prilejul să o cunoască mai bine. Folosind metoda scout, cercetășia formează liderii de mâine, tineri activi, implicați în societate, cu inițiativă și Gata Oricând să infăptuiască proiecte mărețe și să își depășească limitele”, spun cercetașii sibieni.
Voluntariat și meșteșuguri la Nocrich
Un motiv important de mândrie pentru sibieni este existența unui centru educațional de tineret înființat în 2010, ca inițiativă a Organizației Naționale a Cercetașilor Români, la Nocrich, în satul natal al baronului Brukenthal de pe Valea Hârtibaciului. Cei doi angajați și voluntarii de la centrul „H.C. Habermann” se concentrează pe cultură, meșteșuguri și creativitate, în strânsă comuniune cu natura și comunitatea, iar copiii pot învăța aici despre confecționarea de țigle și cărămizi lucrate manual, restaurare, meșteșuguri din lemn, meșteșuguri din lână, caligrafie, meșteșuguri din piele, lucrări cu fier sau coșuri, grădinărit, permacultură și olărit. Atelierul de olărit educațional, dezvoltat din 2014, are scopul de a crește interesul copiilor și tinerilor în descoperirea și conservarea meșteșugurilor și culturii, în același timp cu dezvoltarea creativității și abilităților lor artizanale. Atelierul propune activități de ceramică tradițională sau noi produse creative din lut realizate de voluntari și cercetași din comunitate și din întreaga lume. În 2015, Nocrich Scout Center a fost ales „Cea mai bună inițiativă pentru a încuraja voluntariatul” de Gala Națională a Tineretului Societății Civile 2015, sub deviza „Inspirând o nouă generație”.
Promisiunea cercetaşului: “Promit, pe onoarea mea, să fac tot posibilul să slujesc lui Dumnezeu şi ţării mele, să-mi ajut aproapele în orice moment şi să mă supun Legii Cercetaşului.”
Legea Cercetaşului
1. Cercetaşul îşi iubeşte patria sa, România, şi pune interesele ţării şi colectivităţii deasupra celor personale.
2. Cercetaşul crede în Dumnezeu şi respectă credinţa celorlalţi.
3. Cercetaşul este loial, îşi respectă cuvântul dat, spune adevarul, este curat în gând, în vorbă şi în faptă.
4. Cercetaşul este util şi îşi ajută semenii în orice situaţie, este un prieten pentru toţi şi frate cu toţi cercetaşii.
5. Cercetaşul este econom şi cumpătat, respectă munca şi proprietatea, este îngăduitor cu alţii şi sever cu sine, îşi îngrijeşte corpul şi duce o viaţă sănătoasă.
6. Cercetaşul iubeşte şi ocroteşte natura şi este bun cu animalele.
7. Cercetaşul îşi iubeşte şi ascultă părinţii, îți respectă profesorii şi şefii, este disciplinat în tot ceea ce face, respectă părerile altora şi îşi asumă răspunderea faptelor sale.
8. Cercetaşul este curajos şi încrezător în puterile lui, vioi şi plin de însufleţire.
9. Cercetaşul iubeşte învăţătura şi la rândul său îi învaţă şi pe alţii.
10. Cercetaşul se străduieşte să facă în fiecare zi o faptă bună, oricât de neînsemnată ar părea ea.