Sărbătorit de creștini ortodocși în data de 6 decembrie, Sfântul Nicolae este cel mai îndrăgit sfânt în Transilvania.
Sfântul Nicolae sau Sân-Nicoară este ocrotitorul copiilor, cărora le aduce daruri și dulciuri în papuci, precum și al marinarilor, brutarilor, al fetelor necăsătorite și al celor nedreptățiți.
Ziua de Sfântul Nicolae se spune că marchează începutul iernii. Moșul își scutură barba lui gri și începe prima ninsoare. Dacă nu ninge, este un semn că Moșul a întinerit și că va urma o iarnă blândă. Dacă la Sfântul Andrei se punea la încolțit grâul pentru a vedea cum va fi anul care vine, de Sfântul Nicolae se pun în apă crenguțe de pomi fructiferi, pentru ca ele să înflorească până la Anul Nou, ca dovadă a iertării greșelilor, după cum spun tradițiile populare. În unele zone ale țării, fetele se adună în ajunul sărbătorii pentru a face plăcinte, iar seara, la ora 9 fix, flăcăii năvălesc peste ele și petrecerea începe. Cei care țin post în 6 decembrie au dezlegare la pește, însă carnea este strict interzisă.
„De Sfântul Nicolae încep colindele în satul tradițional. Colinda copiilor (Steaua) se cântă prima și începe constituirea cetelor de juni, repetițiile acestora, se confecționează măștile și costumele folosite în cadrul colindului de sărbători”, spun specialiștii de la Muzeul ASTRA.
În colecțiile ASTRA se află câteva icoane valoroase care-l înfățișează pe Sfântul Nicolae, așa cum este cea realizată de meşterul transilvănean Ivan Zugrav în 1718 sau una din 1891.
O bătrână biserică ortodoxă cu hramul Sfântului Nicolae se află în satul Fântânele din Mărginimea Sibiului. Lăcașul de cult impozant, în stil bizantin la exterior și cu interiorul inspirat de bisericile moldovenești, a fost ridicat la sfârşitul secolului XVIII, prin donațiile localnicilor care au ajuns cu oile în transhumanță până în părțile Rusiei. Aceștia au adus din călătoriile lor icoane ruseşti care şi astăzi pot fi admirate în naosul bisericii.
