Județul Sibiu, singurul din România care a purtat titlul Regiune Gastronomică Europeană, sărbătorește Ziua Mondială a Alimentaţiei.
Evenimentul stă sub semnul dezvoltării durabile și promovează utilizarea resurselor locale, consumul de produse locale și stoparea risipei alimentare.
„Azi este ‘World Food Day’, iar fiecare dintre noi este responsabil pentru un viitor sustenabil, construit pe solidaritate. Acțiunile noastre definesc viitorul, inclusiv în sectorul alimentar și agricol.
Vă îndemn pe toți să adoptați un stil de viață #sănătos să gestionați hrana responsabil. Împreună putem construi un viitor durabil!”, este mesajul transmis de Daniela Cîmpean, președintele Consiliului Județean Sibiu.
Ziua Mondială a Alimentaţiei este un prilej de a promova solidaritatea și conștientizarea necesității transferului de cunoștințe și a cooperării în domeniu. „Astăzi sărbătorim Ziua Mondială a Alimentaţiei, zi în care dorim să conştientizăm problemele alimentare ce pot apărea pe termen lung și, totodată, dorim să promovăm solidaritatea naţională şi internaţională în lupta împotriva foametei, a malnutriţiei şi a sărăciei, de a încuraja o atenţie sporită asupra producţiilor agricole, de a promova un transfer de cunoştinţe, mai ales în sprijinul micilor fermieri, de a încuraja cooperarea economică şi tehnică între ţările în curs de dezvoltare în domenii precum agricultură, silvicultură, piscicultură, nutriţie şi dezvoltare rurală”, spune Carmen Siminie, de la Conacul „Maria Theresa” din Orlat.
🧐Sneak peek behind the scenes of building the video mapping show at @FAO and the Colosseum in Rome.
Follow us live on 16 October from 19:30 CEST to watch the full show! https://t.co/m4MO0p5Pcg#WorldFoodDay #FAO75 pic.twitter.com/eBB0pYlFKy
— Food and Agriculture Organization (@FAO) October 15, 2020
Ziua Mondială a Alimentaţiei este sărbătorită în fiecare an, la data de 16 octombrie.
Decizia de a marca Ziua Mondială a Alimentaţiei la 16 octombrie a fost luată în cadrul celei de-a XX-a sesiuni a Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO), care s-a desfăşurat la Roma, în perioada 10-28 noiembrie 1979, data de 16 octombrie reprezentând ziua înfiinţării FAO în 1945, la Quebec. Scopul instituirii acestei zile este acela de a creşte gradul de conştientizare asupra problemelor alimentare ce pot apărea pe termen lung, de a promova solidaritatea naţională şi internaţională în lupta împotriva foametei, a malnutriţiei şi a sărăciei, de a încuraja o atenţie sporită asupra producţiilor agricole, de a promova un transfer de cunoştinţe, dar şi de echipamente către ţările în curs de dezvoltare, mai ales în sprijinul micilor fermieri, de a încuraja cooperarea economică şi tehnică între ţările în curs de dezvoltare în domenii precum agricultură, silvicultură, piscicultură, nutriţie şi dezvoltare rurală. Adunarea Generală a ONU a ratificat această decizie la 5 decembrie 1980 şi a cerut guvernelor şi organizaţiilor internaţionale, naţionale şi locale să celebreze în fiecare an Ziua mondială a alimentaţiei, care a fost marcată pentru prima dată în 1981. Ziua mondială a alimentaţiei este marcată în circa 130 de state ale lumii, iar în România a fost instituită, prin Legea nr 47/2016, Ziua naţională a alimentaţiei şi a combaterii risipei alimentare la aceeaşi dată. Propunerea legislativă a fost iniţiată de senatorul UNPR Marian Vasiliev, acesta precizând că data propusă coincide cu Ziua mondială a alimentaţiei (World Food Day), declarată de Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite, pentru creşterea gradului de conştientizare publică a problemelor privind alimentaţia la nivel mondial şi consolidarea solidarităţii în lupta împotriva foametei, malnutriţiei şi sărăciei. Potrivit expunerii de motive a actului normativ, „studiile arată că cea mai mare parte a veniturilor cetăţenilor români este utilizată pentru cumpărarea de alimente. În acelaşi timp, România risipeşte în fiecare an, conform rapoartelor UE, o cantitate de 5 milioane de tone de alimente”. Propunerea legislativă a fost adoptată de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, la 3 noiembrie 2015, denumirea iniţială de Ziua naţională a combaterii risipei alimentare fiind amendată şi votată ca Ziua naţională a alimentaţiei şi a combaterii risipei alimentare, pentru a avea aceeaşi conotaţie cu Ziua mondială a alimentaţiei. Camera Deputaţilor a adoptat iniţiativa legislativă la 2 martie 2016, iar la 29 martie 2016, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de promulgare a legii. Prin Legea nr 47/2016 privind instituirea acestei zile, publicată în Monitorul Oficial al României la 1 aprilie 2016, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi organizaţiile neguvernamentale pot organiza manifestări şi acţiuni publice, luând în considerare culoarea galbenă drept culoare specifică a acestei zile.
Ziua mondială a alimentaţiei 2020 marchează cea de-a 75-a aniversare a FAO într-un moment excepţional, deoarece ţările din întreaga lume se confruntă cu efectele pe scară largă ale pandemiei globale COVID-19, prilej pentru a analiza viitorul pe care trebuie să-l construim împreună. Potrivit FAO, acţiuni colective în 150 de ţări cu prilejul Zilei mondiale a alimentaţiei, face ca aceasta să fie una dintre cele mai sărbătorite zile din calendarul ONU. Sute de evenimente şi activităţi de sensibilizare reunesc guvernele, întreprinderile, ONG-urile, mass-media şi publicul larg. Manifestările promovează conştientizarea şi acţiunea la nivel mondial pentru cei care suferă de foame şi pentru nevoia de a asigura diete sănătoase pentru toţi. Creşterea constantă a foametei, începând din 2014, împreună cu creşterea obezităţii, indică în mod clar necesitatea accelerării şi extinderii acţiunilor pentru consolidarea sistemelor alimentare şi protejarea mijloacelor de trai ale oamenilor. Aproape 690 de milioane de oameni sunt înfometaţi, în creştere cu 10 milioane faţă de anul 2019. Pandemia COVID-19 ar putea adăuga între 83-132 de milioane de oameni la acest număr, în funcţie de scenariul de creştere economică. Viitoarele noastre sisteme alimentare trebuie să ofere diete accesibile şi sănătoase pentru toţi şi mijloace de trai decente pentru lucrătorii din sistemul alimentar, păstrând în acelaşi timp resursele naturale şi biodiversitatea şi abordând provocări precum schimbările climatice, arată FAO. Aproximativ 14% din alimentele produse pentru consumul uman se pierd în fiecare an între etapele în care sunt cultivate sau crescute până când ajung pe piaţa angro. Mai multe alimente sunt irosite în etapele de vânzare cu amănuntul şi consumatorii.