Belșug și bucurie la cea mai mare sărbătoare a recoltei, în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului!
Cei care au venit să se aprovizioneze cu fructe, must, dulcețuri, zacuscă și alte minunății de sezon au avut de unde alege. Producători locali din Sibiu, Cisnădie, Marpod sau Hoghilag au adus tot ce au mai bun pentru a-i încânta pe oaspeții veniți din toate colțurile țării.
De asemenea, vizitatorii de toate vârstele au învățat lucruri noi despre tradiție, au făcut cunoștință cu muncile agricole și meșteșugurile satului românesc, au cules roade de toamnă, apoi au băut must proaspăt și s-au ospătat cu bunătăți tradiționale din zona Sibiului.
„Avem o recoltă frumoasă anul acesta. Am avut noroc cu ploile de primăvară și cu soarele care l-a copt pe timpul verii. Acum, în luna octombrie, tradițional este să ne apucăm să-l culegem. Această activitate se numește depănușare – separarea porumbului de frunze. Se depune în coș și îl ducem într-un loc uscat. El trebuie să stea într-un loc uscat după ce îl culegem, pentru ca apa care încă mai este în el să se poată usca bine. După ce am terminat de adunat cucuruzul, se taie cocenii. În principiu, cocenii se taie dimineața, pentru că atunci ei sunt mai jilavi și nu-s așa de uscați ca să te taie la mână sau la față. Porumbul trebuie adunat, să nu stea prea mult în pănușă. Ne aducem aminte de copilăria noastră, când eram copii la școală și părinții ne luau cu ei la cules de porumb și ne dădeau și nouă ‘porția’ noastră. Este o tradiție pe care fiecare român al nostru o are la țară. Noi ne amintim cu mult drag de copilăria noastră. Mergeam cu școala, depănușam, iar mai târziu, când ne-am făcut un pic mai mari, mergeam cu părinții la tăiatul cocenilor, legatul lor și făcutul snopilor și al glugilor. La muzeu, noi cu drag punem porumbul, îl prășim, îl culegem și prezentăm tuturor această activitate pe care o practicăm de când eram copii”, ne explică Ioan Smărăndoiu, supraveghetor la Muzeul în aer liber, care împreună cu Miluță Lipșă s-a ocupat de culesul porumbului și al verdețurilor din grădina amenajată în lunca muzeului.
Spre încântarea tuturor gurmanzilor, Elena Moldovan și colegele sale au pregătit la Târgul de țară câteva zeci de borcane cu zacuscă și marmeladă de prune, dar și un ghiveci de legume cu cârnați prăjiți și ciorbă albă de varză cu noatin, dreasă cu smântână și ou. „Pregătim un ghiveci de legume, cu ceapă, morcovi, ardei, roșii, fasole verde, conopidă, cartofi, dovlecel, toate legumele. Cam într-o oră va fi gata, legumele de obicei fierb repede. Punem doar sare și, la sfârșit, ceva verde deasupra. Alte condimente nu folosim la ghiveci, ca să-și păstreze gustul de la legume, că e cel mai bun. Am pregătit și o ciorbă de noatin cu varză, cu multe legume. Este o rețetă din Mărginimea Sibiului. Am pus legumele, după aceea varza, cărnița, boabe de piper, foi de dafin, cimbru și o dregem cu ouă și cu smântână și sperăm să fie foarte bună!”, ne-a mărturisit bucătăreasa.
Renumit în toată țara pentru împletiturile sale din nuiele, Ráduly János a secerat câteva fire de răchită din lunca muzeului, după care a împărtășit bucuros secretele meseriei sale cu toți cei dornici să-l asculte. „Soiul ăsta se numește Salix rigida, este din familia salciilor și se găsește peste tot. Primăvara, răchita începe să crească și în fiecare an trebuie să o tai, că altfel se face tufă. E bună de recoltat când cade frunza. Acuma sunt unelte moderne, dar mie îmi place să tai cu cosorul, că taie cum trebuie din orice poziție. Se taie cât mai aproape de rădăcină. Cu salcia de un an se poate lucra. Dăm jos frunza, punem răchita la uscat și atunci o putem ține și 20 de ani. Dacă vrem să avem o răchită mai fină, dăm jos frunza, o punem la fiert trei ore și atunci se poate decoji foarte frumos. Când începem să lucrăm, iar o înmuiem și atunci se călește și se poate lucra. Trebuie să o depozitezi undeva unde nu primește apă, ca să nu putrezească. Dacă facem ceva fin, cum ar fi coșurile, ne trebuie răchită măruntă. Din cea mai groasă se face mobilier. Dacă a fost secetă sau a pișcat-o un animal, răchita se va bifurca, dar și aceea se poate folosi”, am aflat de la acest meșter din județul Harghita.
Cosmin Călinescu, purtător de cuvânt Muzeul ASTRA: „Noi facem din orice anotimp o sărbătoare, pentru că sunt vremuri de așa natură, la care trebuie să ne adaptăm cu toții, și această adaptabilitate desigur că poate să vină și să survină numai prin puterea exemplului. Organizăm astăzi Sărbătoarea Recoltei la Muzeul ASTRA pentru că așa simbolizăm și ilustrăm modul în care țăranul român își organiza campania de toamnă. Ați mers la cules de cucuruz, tot astăzi au fost culese și celelalte bunătăți pe care le vedeți expuse aici, pe de altă parte, toată această recoltă este și prelucrată aici, în aer liber, iar vizitatorii de pretutindeni află cum țăranul român își organizează această recoltă, după metode vechi de sute de ani. De altfel, sunt și rețete tradiționale prezentate aici, vechi de sute de ani. Vizitatorii noștri empatizează cu tot acest eveniment, află informații noi despre tradiții și învață să le ducă mai departe. Sperăm să revină de fiecare dată cu plăcere!”
