Mărginimea Sibiului, oglindită prin obiectivul tinerilor fotografi din proiectul Romania Student Tour, ni se dezvăluie ca o regiune de basm cu unele dintre cele mai frumoase peisaje culturale și naturale din țară, care au rămas neschimbate de sute de ani.
Prin fotografie s-a surprins viața autentică din Mărginime și este captivant pentru privitor să vadă o lume atât de spectaculoasă și totodată atât de reală și originală pe care vă invităm să o descoperiți online, în această după-amiază, începând cu ora 17, pe pagina de Facebook a Casei de Cultură a Studenților București, cu ajutorul unei adaptări video după albumul foto ”Civilizația Mărginimii”.
Mărginimea Sibiului cuprinde un şir de comunități, locuite din toate timpurile de o populaţie românească pentru care însăşi raţiunea de a fi a reprezentat-o creşterea oilor.
Regiunea este cunoscută pentru tradiţiile legate de oierit, costumele populare de o eleganţă rară, brodate în alb şi negru, bogăția și frumusețile sale naturale, dar mai ales pentru diversitatea produselor din carne și lapte de oaie.
Gastronomia de aici este una de excepție, fapt recunoscut și pe plan internațional pentru că în anul 2015, Mărginimea Sibiului a fost declarată ”Destinaţie europeană de excelenţă în tursim şi gastronomie locală” prin proiectul EDEN al Comisiei Europene.
În anul 2018, Mărginimea a fost inclusă, alături de alte regiuni din Europa (Italia, Spania, Austria, Belgia, ș.a.), într-un top european al destinațiilor turistice pentru detoxifiere digitală.
”Din acest pământ au răsărit neamuri întregi de oieri, neîntrecuți gospodari, cărturari și iluștri academicieni, personalități care au marcat istoria românilor de pretutindeni. Numai dacă ne gândim la Andrei Șaguna, marele ierarh transilvănean, patriotul statornic, la filozoful Emil Cioran sau la poetul național Octavian Goga, alături de cei 11 academicieni sălișteni și mulți alți erudiți din mai toate localitățile mărginene, ori la locul libertății lui Constantin Noica, avem o imagine a culturii izvorâtă din această «inimă a României».
Din această convergență spre spiritualitatea biblică, liturgică și aghiografică, dacă ar trebui să ne referim la spiritualitatea Mărginimii, am avea o misiune grea de a o devoala în cuvinte. Misiunea este și mai dificilă dacă ne rezumăm doar la limbajul imaginilor. Această spiritualitate face corp comun cu unitatea spirituală din ținutul transilvan care s-a manifestat mai cu seamă printr-un schimb neîncetat de țărani, ciobani, negustori, preoți și călugări, copiști de manuscrise, tipografi, zugravi de biserici, care circulau mereu prin trecătorile Carpaților dintr-o țară în alta, ducând cu ei același grai, aceeași credință și același suflet românesc. Țărani și ciobani transilvăneni au întemeiat sate noi, cu bisericile lor, la sud sau la răsărit de Carpați, până în Dobrogea; credincioși din Transilvania au întemeiat noi așezări monahale, mai ales în Țara Românească. La rândul lor, mai mulți domni munteni sau moldoveni au ctitorit biserici și mănăstiri în Transilvania, cum au fost catedrala și reședința mitropolitană din Alba Iulia, ctitorite de Mihai Viteazul, domnul unirii, biserica din Turnu Roșu-Sibiu, a lui Matei Basarab, bisericile din Făgăraș și Ocna Sibiului și mănăstirea de la Sâmbăta de Sus ale lui Constantin Brâncoveanu sau bisericile din Vad și Feleac, ctitorite de domnii moldoveni.
Poate în acest flux și reflux cultural ar putea fi inclus și efortul celor care au dat viață unui documentar martor în timp a lucrării celor de un neam. Este o muncă ce are ceva din efortul celor care în decursul istoriei au contribuit la formarea conștiinței de unitate românească”, spunea pr. acad. prof. univ. dr. Mircea Păcurariu în prefața albumului ”Civilizația Mărginimii”.