Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu sărbătorește astăzi 232 de ani de la înființarea primului teatru din oraș prin recitaluri de poezie din opera poetului Radu Stanca, dar și din literatura universală, eseuri, monologuri, fabule și poezii pentru copii, toate în interpretarea actorilor naționalului sibian.
Programul evenimentelor online dedicate aniversării TNRS va fi completat de două dintre cele mai apreciate producții din repertoriul teatrului: „Oidip”, regia Silviu Purcărete (Secția Română) și „Scene dintr-o căsnicie”, regia Charles Muller (Secția Germană), dar și de redifuzarea conferinței speciale FITS și TNRS care l-a avut ca invitat pe Silviu Purcărete.
Maratonul cultural se va desfășura timp de 12 ore, pe site-ul TNRS, pagina de Facebook și canalul de YouTube al instituției.
Program
- Ora 9:00 – Ziua Copilului: proză, fabule și poezii pentru copii
- Ora 12:00 – Recital de poezie din literatura română și universală
- Ora 12:50 – Recital de poezie din opera lui Radu Stanca
- Ora 13:20 – Conferință specială FITS și TNRS: Constantin Chiriac în dialog cu Silviu Purcărete: „Despre bucuria și înțelepciunea de a vorbi puțin”
- Ora 15:00 – Ziua Teatrului
- Ora 15:55 – Eseu, monolog, poezie în interpretarea actorilor Secției Germane
- Ora 16:40 – Scene din spectacolele Secției Germane
- Ora 17:45 – „Oidip”, regia Silviu Purcărete
- Ora 21:00 – „Scene dintr-o căsnicie”, regia Charles Muller – spectacol în limba germană, cu traducere în limba română
Constantin Chiriac, director general TNRS: „Sărbătorim astăzi 232 de ani de existență a primului teatru creat pe teritoriul României. Un teatru creat de primarul de atunci al Sibiu, un teatru cu loje din lemn de trandafir și un săptămânal teatral în limba germană. Vom fi astăzi, când se serbează și Ziua Copilului, alături de public, cu un program de peste 12 ore de evenimente, pe care le vom difuza online, iar apoi vom reveni online în 12 iunie, când va începe Festivalul Internațional de Teatru. Țin să mulțumesc acestei comunități sibiene, care are spirit, care are tradiție, pentru respectul pe care îl acordă culturii, artelor spectacolului și să le doresc colegilor mei artiști, tehnicieni și tuturor celor din echipă, care concură la bunul mers al teatrului și al festivalului, la mulți ani, să fie sănătoși, să aibă inspirație, să aibă bucurie în primul rând, să aibă parte de creație și de miracol în tot ceea ce fac. La mulți ani!”
O istorie de peste două secole
1788 rămâne în memoria istoricilor și iubitorilor scenei drept anul în care topograful Martin Hochmeister avea să pună temeliile unei construcții destinate spectacolelor, reconfigurând într-un singur an funcționalitatea Turnului Gros, parte a zidurilor cetății medievale. Odată cu acest demers, viața culturală germanofonă a orașului Hermannstadt ia amploare, prin aducerea în fața locuitorilor a unui repertoriu variat, inspirat atât din canonul clasic, cât și din cel contemporan. Astfel, opera unor autori precum Shakespeare și Molière, ori a unor reprezentanți de vârf ai romantismului german își găsește în publicul sibian un receptor entuziast, al cărui interes viu pentru lumea scenei avea să asigure continuitatea primei instituții teatrale de pe teritoriul românesc.
Acestei tradiții a teatrului sibian, până în acel moment exclusiv în limbă germană, i se alătură o nouă dimensiune în anul 1868, când trupa lui Mihai Pascaly joacă pentru prima dată în Hermannstadt un spectacol în limba română. Cel mai probabil, în spatele cortinei în timpul acestei reprezentații bazate pe o piesă scrisă de Vasile Alecsandri se ascundea nimeni altul decât tânărul Mihai Eminescu, sufleur la acea vreme. Succesul spectacolului este atât de mare, încât va permite și altor trupe de teatru românești, precum Trupa Tardini-Vlădicești sau cea condusă de Matei Millo, să activeze în fața publicului sibian.În ciuda unui incendiu, în 1826, teatrul sibian își va relua curând activitatea grație implicării fondatorului său, Martin Hochmeister. Totuși, un alt incendiu va produce în 1949 niște daune atât de mari, încât administrația locală este nevoită să mute sediul teatrului în incinta sa actuală, care funcționase până atunci ca și cinematograf. Acest eveniment va marca, însă, o perioadă de revigorare a scenei teatrale sibiene pe care va poposi însuși Radu Stanca, în calitate de regizor. Membru esențial al Cercului Literar de la Sibiu, Radu Stanca are meritul de a asigura renașterea nou-numitului Teatru de Stat a cărui titulatură se va schimba după moartea marelui artist, în semn de omagiu pentru implicarea sa neobosită în viața culturală a orașului.
La mai bine de două secole de la înființarea sa, actualul Teatru Național „Radu Stanca” Sibiu își continuă și azi misiunea de a aduce în fața publicului local, național și internațional spectacole-eveniment, fiind o prezență constantă în viața culturală românească și nu numai. Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, inițiat în 1993, avea să devină cel mai important eveniment dedicat artelor spectacolului din Europa Centrală și de Est, concurând, în prezent, cu festivalurile de la Avignon și Edinburgh. Tot astfel, Teatru Național „Radu Stanca” Sibiu are meritul de a avea o contribuție decisivă în acordarea titlului de Capitală Culturală Europeană, în anul 2007, orașului Sibiu.