Tarhonul rusesc (Artemisia dracunculus) se diferențiază de cel franțuzesc (Artemisia dracunculus „Indora”), atât prin formă, cât și prin conținutul în principii active, în special în compoziția uleiului volatil, care conferă mirosul și gustul specific.
La tarhonul franțuzesc, se remarcă uleiul volatil pe care-l conține planta, care dă un miros asemănător cu cel de mărar dulce.
Tarhonul rusesc este o plantă condimentară din familia Asteraceae, originară din Siberia, care se cultivă cu succes în numeroase țări din lume și este folosit de mult timp și în gastronomia transilvăneană.
În aromaterapie, dar și în arta culinară, se utilizează frunzele de tarhon, care conțin un ulei eteric valoros, care dă aroma specifică acestei plante condimentare, deosebit de apreciată pe meleagurile noastre.
Planta este folosită și în aromaterapie, pentru efectul stimulent al poftei de mâncare, indicat persoanelor care suferă de anorexie, de favorizare a eliminării bilei, carminativ și diuretic moderat.
În gastronomie, frunzele de tarhon se utilizează sub formă proaspătă sau uscată, la prepararea de: supe, ciorbe, sosuri, mâncăruri de legume (fasole, cartofi, mazăre), preparate din carne (pui, vânat, pește, miel, oaie ș.a.). Deosebit de apreciat în arta culinară de pe meleagurile noastre este oțetul de tarhon, care se folosește pentru aromatizarea diverselor preparate culinare, cum ar fi: gulașul, ciorba de fasole și de cartofi ș.a.