Sătenii din Rod prepară, în ajun de Bobotează, un fel de mâncare bazat pe pâine înmuiată în moare de varză, peste care se pune ceapă călită cu paprică.
„În satul Rod, din Mărginimea Sibiului, e îndătinat ca leveşul să fie pregătit întotdeauna în ajun de Bobotează, căci tradiţia locului cere ca acesta să stea pe masa rodenilor atunci când preotul umblă cu Iordanul”, spun specialiștii Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul – Junii” Sibiu. Potrivit acestora, pentru prepararea leveşului se foloseşte pâine mai veche, care se taie în bucăţi. Acest preparat special este întâlnit și în Apoldu de Jos, de unde se presupune că au venit rodenii în urmă cu secole.
Într-o cratiţă se pune moare îndoită cu apă şi într-o altă cratiţă e ceapă călită cu un pic de paprica. Moi pâinea în zama de varză şi o pui pe farfurie şi pui câte două-trei linguri de ceapă pe ea. Reţeta de secol XXI respectă cutumele din lumea satului tradiţional, doar că „acum leveşul se face cu pâne, da’ înainte se făcea cu colaci, copţi în cuptor de Crăciun, şi ăştia erau tari şi se băgau în zama asta de varză”, povestesc bătrânele satului.
„La noi, întotdeauna s-a făcut leveş în ajunul Bobotezei. Aşa aşteptăm preotul. La leveş se foloseau colaci făcuţi de Crăciun. Nici acum nu-i Bobotează fără leveş, la noi, numai că îl facem cu pâine.”
Leveşul se mănâncă împreună cu fasole frecată, cu ceapă şi cu ridiche neagră, din toate servindu-se în acelaşi timp.
Ridichea se curăţă de seara şi se ţine în apă, iar dimineaţa se scoate din apă şi se rade.
Preparatul este, practic, o modalitate de a valorifica pâinea sau colacii copți pentru sărbători, până la Bobotează, când se coace un alt cuptor de pâine, căci în lumea satului este un păcat să arunci pâinea. Pe de altă parte, zeama de varză îi ajută pe localnici să se „dreagă” după atâtea mese îmbelșugate.
De regulă, rodenii pregătesc cantităţi mai mare de leveş, pentru a servi şi eventualilor oaspeți care le trec pragul.
Leveș
[ingredients title=”Ingrediente”]
- colaci sau pâine
- moare de varză
- apă
- ceapă
- paprica
- ulei
[/ingredients]
[directions title=”Mod de prepare”]
- Colacii sau pâinea se taie felii și se înmoaie puțin în moare de varză, îndoită cu apă.
- Separat, în ulei, se călește ceapa tăiată solzi, iar la final se adaugă paprica.
- Deasupra fiecărei felii se pun două-trei linguri de ceapă călită.
[/directions]
În Mărginimea Sibiului, în ajunul Bobotezei, preoții umblă la colindat cu crucea, din casă în casă, și stropesc cu apă sfințită nu doar pe cei ai casei, ci și animalele și gospodăria întreagă.
Fetele de măritat ascund sub pragul uși busuioc, ca să treacă preotul peste el, ori smulg, pe furiș, un fir sau două din smocul de busuioc al preotului. Firele acestea le așează apoi sub pernă, ca să-și viseze ursitul.
Strânși la biserică negreșit, în ziua de Bobotează, locuitorii Mărginimii pleacă în procesiune până la râu, unde se sfințește apa. În fruntea alaiului merg copiii, îmbrăcați cu stihare și purtând cruci, sfeșnice și serafimi, apoi urmează corul bisericesc, cântând „Aghios”. Epitropii și fruntașii satelor poartă sfeșnice, icoane și prapore, urmați de preoți și ceilalți enoriași.
În unele locuri, în momentul în care preotul bagă crucea în apa râului, rostind de trei ori cuvintele „Mare ești, Doamne, și minunate sunt lucrurile tale”, se trag câteva focuri de armă. Sfârșindu-se sfințirea apei, oamenii sunt botezați, pe rând, de preoții participanți la ceremonie, apoi pleacă spre casele lor, ca să stropească toată gospodăria cu agheasmă.