Prima școală transilvăneană de viță de vie se leagă de numele familiei medieșene Ambrosi, un nume predestinat pentru a dărui fiecăruia un strop din ambrozia cu care se desfătau odinioară regii!
Alături de Caspari, Ambrosi a scris o nouă pagină în istoria vinului, contribuind la altoirea vițelor de vie folosite pentru replantarea Europei, după ce filoxera adusă de peste Ocean pustiise podgoriile.
Michael Ambrosi senior (1862-1933) provine dintr-o veche familie de agricultori din zona Mediașului. În 1875, moare tatăl său și Michael își întrerupe școala pentru a se ocupa de viile, terenurile agricole și pășunile familiei. Încă din 1889 se prefigura amenințarea filoxerei pentru viticultorii din Transilvania. Să depășească acest moment de criză avea să devină scopul său în viață. După mai multe vizite de informare, a înaintat un referat Consiliului Asociației Agricole Săsești, cu propunerea de înființare a unei Comisii Viticole pentru preîntâmpinarea și reducerea efectelor filoxerei. Este desemnat președintele acestei comisii în același an, iar din 1892 începe să colaboreze cu Friedrich Caspari, care studiase la Viena și fusese numit comisar de stat pentru combaterea filoxerei. În 1901, devine membru al Consiliului Asociației, reprezentând cultivatorii sași cu cinste până la sfârșitul vieții lui. A deținut 20 de hectare plantate la Mediaș cu viță de vie și butași hibrizi americani și 70 de hectare la Crăciunel, suprafață care, după naționalizare, a devenit baza pentru actuala stațiune de cercetare de la Blaj.
Evident că fiul său, Michael Ambrosi junior (1880-1940), absolvent al școlii superioare viticole de la Budafork (Ungaria), a moștenit nu doar averea, ci și pasiunea. În 1902, acesta a cumpărat la Aiud o proprietate devenită, trei ani mai târziu, renumita pepinieră Ambrosi, Fischer & Co., pe care a și condus-o din 1912. Începând cu anul 1907, Ambrosi jr. s-a asociat în afaceri cu principele Știrbey și a devenit directorul pepinierelor acestuia de la Buftea. Vizitele de studiu prin Europa Centrală l-au adus în legătură cu vinificatori importanți, astfel că pepinierele sale transilvănene au ajuns să exporte cu succes în Imperiul Austro-Ungar și în estul continentului.
„Provenind dintr-o veche familie de viticultori din Târnava, ulterior cu sediul la Mediaș, Ambrosi este unul dintre numele care au ajutat viticultura din Europa în momente grele și care s-a concentrat pe producție, dar și pe comerțul cu produse vitivinicole. De numele Ambrosi se leagă deţinătorul primei şcoli transilvane de viţă de vie, generații de viticultori, proprietari de vii, preşedintele Comisiei de Vierit al Asociaţiei Agricole Săseşti din Transilvania, membru al Asociației Generale a Pepinieriștilor Viticoli din România, asociat și director al pepinierelor principelui Știrbey din Buftea. Ambrosi a deținut și depozitele logistice de vin ale Transilvaniei din Mediaș, poziționare datorată accesului la calea ferată, la vremea respectivă principala modalitate de transport. El s-a axat inclusiv pe cultura pe suprafețe întinse, depozitare și vânzare. Principalele sale piețe de desfacere erau Transilvania, Valahia, Moldova, Basarabia și Țările Baltice”, explică întreprinzătorul medieșean Octavian Isailă, cel care a readus la viață mărcile Ambrosi și Caspari, mărturii ale vechii metropole de vin a Transilvaniei.
Decorat de Regele Carol al II-lea cu titlul de cavaler al Coroanei României, Ambrosi a fost, pentru câțiva ani, și primar al Mediașului. Din 1937, s-a mutat la Sibiu, unde a locuit până la sfârșitul vieții.
Alfred Ambrosi (1895-1974), fiul lui Michael Ambrosi jr., a studiat la Universitatea Agricolă din Berlin și Universitatea Comercială și a preluat domeniile părintești de la Crăciunel în 1927, aducând metode moderne și câștigându-și propriul renume. Butașii exportați i-au adus recunoașterea internațională, mai ales după selecția și multiplicarea propriului soi, „Ambrosi Special”. După al Doilea Război Mondial, a emigrat în Germania și a continuat afacerile în domeniu.
Povestea frumoasă a familiei Ambrosi se încheie cu Hans Ambrosi (1925-2012), emigrat în Germania în 1947. După studiile de agronomie la Universitatea Stuttgart-Hohenheim și doctoratul obținut la aceeași școală, a activat în cercetare până în 1954, când a plecat în Africa de Sud. Timp de un deceniu, a fost conducătorul secțiunii de viticultură al Universității Stellenbosch și consultant al producătorilor din provincia Kapprovinz, apoi a pus bazele Institutului de Viticultură și Oenologie Nietvoorbij din Stellenbosch. A revenit în 1966, ca director al celei mai mari podgorii din Germania – podgoriile de stat Kloster Eberbacher din Hessen. După pensionare, în 1990, s-a dedicat scrisului, iar cele peste 60 de cărți l-au făcut cel mai citit german în domeniul vinului. Multe secrete ale sașilor pentru care aceste meleaguri au fost „țara de aur și must” nu le vom cunoaște niciodată, însă unele au trecut mai departe, așa cum sunt cele explicate de Ambrosi în cartea sa „Podgoreanul priceput”.
Acum 13 ani, Octavian Isailă visa să vândă vinuri cu etichetele Ambrosi și Caspari. În colaborare cu vechi parteneri ai celor două familii, în 2017 a apărut prima ediție limitată de vinuri Caspari, iar în 2018, edițiile limitate de vinuri Ambrosi. Etichetele sticlelor sunt reproduse digital și păstrează elementele grafice originale, dar cel mai important este că soiurile de vin folosite sunt aceleași pe care le-au ales, cândva, legendarii Caspari și Ambrosi. Edițiile limitate se produc anual în serii de câte 1.500 de sticle, pe care antreprenorul le comercializează cu 80 lei bucata.
În 2010, Iulia Scavo a fost semifinalistă la Campionatul Mondial de Somelieri desfășurat în Chile, intrând în Top 12 mondial, și s-a clasat în Top 8 european la Campionatul European de Somelieri de la Strasbourg.
Relansarea vinurilor Ambrosi nu ar fi fost ușoară fără ajutorul unei descendente a familiei Știrbey, Ileana von Kripp. Împreună cu soțul ei, baronul Jakob von Kripp, aceasta a pus la dispoziție podgoria Știrbey pentru Feteasca Regală sub marca Ambrosi.
Dar care este legătura între Ambrosi și Feteasca atât de apreciată de toți românii? Soiul Fetească provine din zona Daneș, iar denumirea i-a fost dată în anii ’20, după o vizită a Regelui Ferdinand în care acesta a fost plăcut impresionat de vinul lui Ambrosi.
„Având ca suport istoricul de replantare a viței de vie pe teritoriul Europei, o selecție de vinuri românești de calitate ar putea fi promovată foarte bine în străinătate. Ne-am propus să licențiem etichetele Caspari și Ambrosi pentru producătorii autohtoni care își doresc să aibă o poveste în spate. Veniturile vor fi investite tot în reconstrucția mărcilor și intenționez să deschid la Mediaș o cramă cu ediții de colecție, unde să poată fi degustată la propriu povestea metropolei de vin a Transilvaniei. Aici își vor găsi locul și vinuri din seriile limitate din 2017, 2018, 2019, pe care le vom păstra ca o parte a istoriei renăscute, cea pe care o construim acum!”, conchide Octavian Isailă.
