Am aflat pentru voi cum se prepară în zona Sibiului ciorba de miel, friptura sau drobul, dar și cele mai frumoase tradiții pascale.
Turiștii care aleg să petreacă Paștile în Mărginimea Sibiului vor plăti bani grei ca să se bucure de bucate gustoase și sănătoase ca odinioară. Pe la pensiunile din Rășinari, prețurile ajung la 380 de lei/persoană pentru două nopți cu demipensiune sau 700 lei/persoană pentru un sejur de 3 nopți all-inclusive. Însă, dacă vă faceți aprovizionarea din timp, de pildă de la Piața Transilvania, vă puteți răsfăța și acasă cu bunătăți tradiționale.
Pe platou se așează brânzeturile specifice Mărginimii Sibiului: brânză de burduf, telemea proaspătă de oaie, urdă, caș, brânză frământată. Brânzeturile se servesc alături de legume proaspete și pâine de casă.
La aperitiv, se poate pregăti și un platou cu specialități din carne. Oaspeții vor fi întâmpinați neapărat cu pastramă de oaie, dar și pastramă de rață, de curcan, de vițel sau de mistreț, cârnat de porc sau cârnat subțire de mistreț. Gustul și culoarea le diferențiază de mezelurile din comerț, iar termenul lor de valabilitate este mai scurt.
Ciorbă de miel
Ingrediente
- cap, gât, carne de la picioare
- morcovi
- pătrunjel
- țelină
- ceapă
- tarhon
- gălbenuș de ou
- smântână
- 2 linguri făină
- lapte
- frunze de leuștean
- pătrunjel
Mod de preparare
- Carnea se opărește în apă cu sare. Se scurge apoi de zeamă, se pune din nou apă și se lasă iar la fiert, maxim o oră.
- Se adaugă toate zarzavaturile, morcov, pătrunjel, țelină, ceapă, și se acrește cu tarhon.
- După ce fierb toate ingredientele, carnea este scoasă și dată jos de pe oase, apoi pusă din nou alături de legume.
- Se drege cu două linguri de făină cu lapte, cu gălbenușuri de ou și smântână.
- Ciorba se servește caldă, cu frunze de leuștean și pătrunjel presărate deasupra.
Drob de miel
Ingrediente
- organele interne ale mielului (plămâni, ficat, inimă, splină)
- slănină afumată
- ceapă uscată
- ceapă verde
- usturoi uscat
- usturoi verde
- ouă fierte
- pâine
- lapte
- sare
- piper
- ouă crude
Mod de preparare
- Se fierb organele mielului timp de 30 de minute și apoi se macină.
- Se adaugă slănină afumată tocată, ceapă tocată, atât verde, cât și uscată, usturoiul verde și uscat tocat, ouă fierte, pâine înmuiată în lapte, sare, piper, ouă crude.
- Ingredientele se amestecă bine și apoi, într-o tavă unsă cu untură, se așează prapurul mielului, care a fost înainte înmuiat în apă călduță, pentru a se întinde și a fi mai elastic.
- Se toarnă toată compoziția de mai sus peste prapure, în tavă, și se împăturește prapurul, astfel încât să învelească toată compoziția.
- Se dă la cuptor aproximativ 40 de minute.
Friptură de miel
Ingrediente
- pulpă de miel
- slănină
- usturoi
- untură
- sare
- piper
- ceapă
- usturoi
- un pahar de vin
- 2 foi de dafin
- boabe de piper
- apă
Mod de preparare
- Se spală pulpa de miel, se împănează cu slănină și usturoi (se fac găuri mici în carnea de miel cu un cuțit, în care se introduc slănina și usturoiul) și se freacă cu sare și piper.
- Se unge tava cu untură.
- Tot în tavă se pune ceapă, usturoi, un pahar de vin, foile de dafin, câteva boabe de piper și se umple cu apă.
- Se dă la cuptor, la foc mediu, 60 – 90 de minute.
Rețete oferite de A.P.A.R. – Asociația Pensiunilor Agroturistice Rășinari
În satele din Mărginimea Sibiului, în Joia Mare, femeile vopsesc ouăle cu culori obţinute natural din coji de ceapă sau sfeclă roşie. „Gospodinele «scriu» ouăle cu cele mai frumoase semne şi culori pentru a fi «jertfite» după sfinţirea din noaptea de Înviere”, descriu specialiștii de la Muzeul ASTRA.
„Tradiţia spune că slănina nu trebuie începută decât la primul tunet, care, de obicei, e primăvara, în preajma sărbătorilor. În Joia Mare se spală slănina cu apă şi zeamă de varză în proporţii egale, apoi se usucă şi se dă cu boia. Se pune apoi în cămară la loc răcoros. Se spune că slănina astfel pregătită ţine mai mult şi ajunge toată vara”, povestește Ioan Badiu, proprietarul unei pensiuni din Rășinari. În timp ce el spală slănina aşa cum cere tradiţia, soţia sa, Maria, vopseşte ouăle. „Noi le colorăm natural, cu culori obţinute din coji de ceapă, sfeclă roşie, varză roşie, spanac. De exemplu, facem ouă roşii cu coji de ceapă roşie, facem ouă galbene cu coji de ceapă albă, facem ouă de un alt roşu cu sfeclă roşie şi ouă violet cu varză roşie”, arată ei.
Vopsitul ouălor şi spălatul slăninii sunt singurele lucruri pe care gospodarii au voie să le facă în Joia Mare, după care se pregătesc de Vinerea Mare, zi de priveghi. „În Vinerea Mare se ajunează, adică se ţine post negru, cine poate. Nu e voie să pui mâna pe cuie şi ciocan, pentru că Iisus a fost răstignit pe cruce cu cuie şi ciocan. Nu e voie să mănânci nimic cu oţet, pentru că Mântuitorului i s-a dat să bea oţet, şi nu e voie să mănânci urzici, pentru că a fost lovit cu urzici”, explică Ioan Badiu. Vineri seara se merge la biserică şi se participă la slujba specială din Vinerea Mare, când se înconjoară biserica.
Treburile casei se mai fac în Sâmbăta Mare, când bărbaţii curăţă curţile, mătură la porţi, iar femeile gătesc.
Sâmbătă, la miezul nopții, bat clopotele. Toată lumea aprinde luminile în curţi – care vor rămâne aşa toată noaptea, fiind o noapte de priveghere -, apoi se îndreaptă spre biserici și participă la slujba de Înviere. Cu flori și lumânări aprinse, ei pornesc apoi spre cimitir, unde le împărtășesc și celor adormiți speranța învierii.
Prima zi de Paști este dedicată unui spectacol cu formația de călușari și nelipsita horă a satului. În rest, localnicii stau acasă și sărbătoresc în familie. Vizitele se fac a doua zi, când se merge cu stropitul. Conform obiceiului preluat de la sași și maghiari, feciorii rostesc formula:
Am auzit că aveţi o floare în fereastră.
Am venit să o udăm, să nu se ofilească.
Floarea să-nflorească, să crească
La mulţi ani să trăiască!