Cum să evităm kilogramele în plus?

Astăzi vorbim despre metode naturale în prevenţia şi tratamentul obezității.

Supraponderabilitatea și obezitatea reprezintă factori de risc major pentru o serie de boli cronice, cum sunt: diabetul zaharat, bolile cardiovasculare, artrozele și altele. Din fericire, există mijloace naturale eficiente de control al greutății: alimentația sănătoasă, mișcarea, ceaiurile medicinale, hidratarea corectă, suplimentele alimentare de bună calitate, masajul terapeutic sau chiar psihoterapia.

Gravă boală metabolică

Obezitatea nu este numai o problemă estetică, ci, în primul rând, o tulburare de nutriţie caracterizată prin sporirea greutăţii corporale mult peste nivelul greutăţii ideale, cu ample consecinţe asupra stării de sănătate. Apariţia obezităţii influenţează aspectul fizic al persoanei, dar şi starea ei psihică.

dr.farm. Ladislau Rosenberg

Ce probleme de sănătate generează obezitatea?

Excesul ponderal generează numeroase complicaţii: diabet zaharat, afecţiuni cardiace şi cerebro-vasculare, hipertensiune arterială, apnee de somn, tulburări locomotorii. Deşi obezitatea este considerată o afecţiune complexă nutriţional-metabolică, există numeroase modalităţi de tratament.

Cine este obez?

Este considerată obeză acea persoană al cărei Indice de Masă Corporală (IMC) depăşeşte 30. IMC este un instrument de evaluare a greutăţii raportată la înălţime. Un IMC crescut reprezintă un factor de risc pentru obezitate. De asemenea, pentru aprecierea excesului ponderal este utilizată circumferinţa abdominală. Circumferinţa abdominală mai mare de 88 cm la femei şi 102 cm la bărbaţi creşte riscul dezvoltării altor probleme medicale.

De câte feluri este obezitatea?

Distribuția excesului ponderal la nivelul jumătăţii inferioare a corpului caracterizează obezitatea de tip ginoid (“pear-shaped”). Obezitatea de tip android este abdominală, truncală (“apple-shaped”).

Care sunt factorii care duc la obezitate?

Factorii etiopatogenici sunt multipli şi pot fi împărţiţi în factori individuali şi de mediu: sociali, economici, profesionali, familiali. Drumul spre obezitate este supraalimentarea, creşterea aportului alimentar peste nevoi, cu un aport caloric excesiv.

Sedentarismul este de departe cea mai frecventă cauză a obezităţii, fiind din ce în ce mai prezentă în viaţa omului modern.

De asemenea, antecedentele heredo-colaterale de obezitate cresc riscul unei persoane de a deveni supraponderală. Dacă unul dintre părinţi este obez, riscul este de trei ori mai mare decât al unei persoane cu părinţi normoponderali.

Legătura între stima de sine scăzută şi obezitate

O persoană supraponderală sau obeză va avea o imagine de sine negativă şi va fi înclinată să-şi elimine disconfortul printr-un consum şi mai mare de alimente. De asemenea, eşecurile repetate ale unor regimuri de slăbire accentuează imaginea negativă, făcând şi mai dificilă aplicarea strategiilor de scădere ponderală.

Obezitatea şi psihicul

Problemele afective contribuie și ele la obezitate. În stările de stres psihic, anxietate sau afecţiunile de tipul depresiei sau durerii cronice, persoana tinde să se sustragă de la rezolvarea problemelor şi ale emoţiilor negative prin refugierea în mâncare.

Și traumele psihice pot duce la obezitate. Evenimente traumatizante precum abuzul fizic sau sexual în timpul copilăriei, decesul unui părinte în perioada adolescenţei sau probleme de cuplu (violenţă domestică) pot avea un impact important în etiopatogenia obezităţii.

Obezitatea şi consumul de alcool

Consumul de alcool joacă și el un rol important. Reamintim că berea sau cocktail-urile conţin multe calorii şi predispun la apariţia obezităţii de tip androgin.

Medicamente care provoacă creșterea în greutate

Consumul unor medicamente ca antidepresivele, glucocorticoizii sau prezenţa unor afecţiuni precum sindromul Cushing şi hipotiroidia duce la o creştere semnificativă în greutate.

Complicaţiile obezităţii

Printre complicaţiile obezităţii, menționăm diabetul zaharat de tip II (diabet zaharat non-insulino-dependent), hipertensiunea arterială, hiperlipoproteinemiile (creşterea valorilor trigliceridelor şi colesterolului sanguine, ateroscleroza coronariană, accidente vasculare cerebrale, afecţiuni locomotorii (artrozele), sindromul de apnee în somn.


Terapia “Rose” în tratamentul obezităţii

Principiile de bază pe care le folosesc în tratamentul obezităţii sunt:

  1. regim alimentar hipocaloric, personalizat;
  2. mişcare zilnică, în funcţie de specificul fiecărei persoane;
  3. consum de minimum 2 litri de ceai medicinal/zi;
  4. utilizarea unor suplimente nutritive, de mare eficienţă, care să asigure o scădere în greutate sănătoasă şi de durată;
  5. gândirea pozitivă, realizată prin autocontrol mental;
  6. controlul permanent al unor parametri specifici acestei boli;
  7. masaj terapeutic de 2 ori/săptămână;
  8. consilierea pacienților.

Meniu săptămânal cu aport caloric redus

Luni

Mic dejun: un bol mic de lapte (150 ml) cu cereale integrale fără zaharuri, un suc de portocale

Gustare: un măr

Prânz: 2 felii de pâine din grâu integral; o salată cu ton 2 roşii, 1 castravete mediu, salată verde mai mărişoară, o conservă de ton în suc propriu, puţin ulei de măsline, zeamă de lămâie

Gustare: o banană

Cină: piept de pui la grătar (100 g) cu garnitură de legume (fasole verde, mazăre, conopidă, morcov) fierte cu puțină sare şi un strop de ulei de măsline (150 g).

Marţi

Mic dejun: 50 g pâine graham, 2 ouă fierte, o cafea neagră mică/un ceai verde

Gustare: o banană

Prânz: 100 g muşchi de porc grătar, 100 g orez fiert

Gustare: o portocală

Cină: 100 g mămăliguţă, 100 g brânză de vaci, un ou fiert, 20 g unt

Miercuri

Mic dejun: 150 g iaurt, 50 g fulgi de ovăz

Gustare: 100 g ananas, un măr verde

Prânz: tocăniţă din carne de vită, piure de cartofi cu unt şi lapte

Gustare: 100 g morcovi, un măr verde

Cină: 200 g cartofi copţi, 100 g păstrav pe grătar, 100 g salată varză albă

Joi

Mic dejun: 2 felii pâine cu seminţe, 20 g miere, 20 g unt, o cafea neagră

Gustare: 50 g curmale presate

Prânz: 100 g peşte la grătar, salată de roşii cu puţin ulei de măsline şi suc de lămâie

Gustare: un măr şi o portocală

Cină: 100 g piept de pui la grătar, salată (roşii, un castravete mediu, un ardei gras mediu, o ceapă, salată verde, puţin ulei de măsline, zeamă de lămâie)

Vineri

Mic dejun: 100 g brânză de vacă, o roşie, o cafea sau ceai verde

Gustare: 20 g ciocolată amăruie

Prânz: 200 g legume gratinate, 100 g ceafă de porc

Gustare: 100 g mango, o portocală medie, un măr verde

Cină: 100 g paste, sos de roşii cu busuioc şi oregano, un pahar de vin roşu sec

Sâmbătă

Mic dejun: 150 g lapte (1,5% grăsime), fulgi de cereale (amestec de grâu, secară, ovăz, orz), cafea/ceai (neîndulcite)

Gustare: 100 g pere, 100 g mandarine

Prânz: 1 conservă de ton în suc propriu; 200 g porumb, lămâie

Gustare: 200 g struguri

Cină: 200 g cod la grătar, 400 g salată verde cu lămâie şi puţin ulei de măsline

Duminică

Mic dejun: 50 g caşcaval, 2 roşii, un crenvurşt de pasăre, cafea/ceai neîndulcite

Gustare: un baton de cereale

Prânz: 300 g supă cremă de ciuperci cu 30 g de crutoane, macrou file, preparat la grătar cu suc de lămâie

Gustare: un măr verde

Cină: 200 g salată orientală


Plante medicinale folosite în cura de slăbire

Aliații unui regim alimentar sunt: urzica (Urtica dioica – efect hemostatic, antiseptic, emolient, depurativ, diuretic, combate reumatismul şi anemia, vindecă rănile şi ulcerul, stimulează creşterea părului, detoxifiant), păpădia (Taraxacum officinale. Frunzele de păpădie detoxifică organismul, stimulează activitatea ficatului, adjuvant în diabet. Rădăcinile de păpădie au acțiune: depurativă, sudorifică, diuretică, coleretică, colagogă, dar sunt utilizate și în tratamente cosmetice pentru un ten mai luminos), mesteacănul (Betula pendula. Frunzele de mesteacăn sunt un eficient agent antiinflamator, dar şi antiseptic pe tractul renal şi urinar. Astfel, ele sunt utile în tratarea infecţiilor minore ale tractului urinar, ca uretrita şi cistita. Sunt folosite în tratarea litiazei renale şi a edemelor. Efect diuretic și detoxifiant), socul (Sambucus nigra. Socul este apreciat în principal datorită proprietăţilor terapeutice ale tuturor părţilor componente ale acestui arbust: florile de soc au acţiune laxativă, diuretică, sudorifică, fructele – vitaminizante, antinevralgice, scoarţa – bogată în substanţe cu efect diuretic), crușânul (Rhamnus frangula. Scoarța de crușân exercită acțiuni purgative și laxative, efect coleretic și colagog asupra bilei – excită bila, mărindu-i secreția -, proprietăți vermifuge și o acțiune relaxantă asupra musculaturii intestinale), dudul, anghinarea (Cynara scolymus. Anghinarea ajută la slăbire şi îmbunătăţeşte funcţionarea ficatului. Extractul de anghinare este o foarte bună sursă de vitamina C, acid folic, fibre alimentare, magneziu şi potasiu, acizi organici şi fenolici, flavonoide, provitamina A şi cinarina), leuşteanul, pătrunjelul, ceaiul verde (Camellia sinensis. Ceaiul verde este un excelent antioxidant, diuretic, stimulator cerebral, stimulator al proceselor de ardere a grăsimilor și factor de protecție anticancer), ceaiul negru, cactusul nopal, guarana, Mangosteen, Hoodia gordoni.

Lasă un răspuns