Calendar cultural | 13 aprilie

Ziua Internațională a Rock’n’Roll-ului

1796     ADAMOVICI, Gherasim (n. c. 1733, Siklos, Serbia – d. 1796, Sibiu) – 225 ani de la moarte: sârb de neam, egumen al mănăstirii Bezdin, apoi episcop ortodox al Transilvaniei, cu reşedinţa la Sibiu (numit 10 iun. 1789, instalat 13 sept. 1789, stabilit în Sibiu pe Ulița Turnului), păstorind până la moarte. Identificat cu aspiraţiile românilor, în dec. 1791 a plecat la Viena, împreună cu episcopul Ioan Bob de la Blaj, înaintând mai multe memorii cu doleanţele poporului român din Transilvania: cel mai însemnat – cu data de 30 martie 1792 – intitulat Supplex Libellus Valachorum, cuprindea, într-o formă mai concisă, aceleași postulate ca şi Supplexul din 1791, între care şi cererea de recunoaştere a poporului român ca naţiune, egală în drepturi cu celelalte. A ridicat biserica cu hramul Sf. Luca din Sibiu, unde a fost înmormântat în 1796. Pisania sa arată că a fost terminată în anul 1791. Cu binecuvântarea lui s-au tipărit mai multe cărţi de slujbă şi de învăţătură la Sibiu, în tipografia lui Petru Barth, între care:  „Dezvoaltele şi tâlcuitele Evanghelii(1790), „Sinopsis adică cuprinderea în scurt a Bibliei(1791) ş.a. În vizitele sale pe care le făcea în Sibiu și în împrejurimi, deseori era însoțit de sfetnicul său, protopop al Sibiului, asesor, capelan și președinte al Consistoriului – Sava Popovici Barcianu (Sava cel Bătrân) din Rășinari (1735-1808).

Peisaj de Th. Glatz

1871     GLATZ, Theodor (n. 10 dec. 1818, Viena – d. 13 apr. 1871, Sibiu) – 150 de ani de la moarte: pictor și fotograf, cu studii la Academia de artă din Viena (Irimie-Fota, 1983, p. 27).

1916     MICU, Ilie (n. 13 apr. 1916, Ludoş, Sibiu – d. 6 iul. 1973) – 105 ani de la naştere: profesor, compozitor, animator cultural, director de școală, neobosit propagator al culturii populare. Începutul a fost făcut cu primul cor bărbătesc sătesc din Ludoş, pentru care a primit premiul onorific al ASTREI. Opera sa muzicală numără peste 80 de lucrări, cântece de copii și tineret, cântece populare originale, prelucrări de folclor, armonizări, lucrări corale cu tematică patriotică, de masă și muncitorești. Asociațiunea ASTRA îi decernează, în semn de prețuire Diploma de Membru pe Viață al ASTREI (Dan Nanu, Bogdan Andriescu, Silviu Borș, Ilie Micu (1916-1973), Armanis&ASTRA Museum, Sibiu, 2013).

1926     STROESCU, Vasile (n. 11 noi. 1845, Trinca, județul Hotin, Basarabia – d. 1926, București) – 95 de ani de la moarte: filantrop, cărturar de  frunte, susținător al învățământului școlar și om politic român basarabean, membru de onoare al Academiei Române (1910), care a promovat cultura națională și a neamului. A trimis pentru fondul cultural din Sibiu 216.765 coroane, din care 200.000 coroane vor fi destinate şcolilor săteşti, iar restul, pentru înfiinţarea de cantine şcolare, haine, cărţi, hârtie. Consistoriului greco-catolic din Blaj 100.000 de coroane pentru fondul cultural, 3.000 de lei pentru zidirea Catedralei Ortodoxe din Sibiu şi încă 100.000 de coroane pentru „Şcoala Superioară de fete a Reuniunii femeilor române din Arad” şi provincie. Astra l-a ales membru de onoare la Adunarea generală a Astrei de la Dej din septembrie 1910. Până la sfârşitul anului 1910 a donat în Transilvania şi Banat în zeci de localităţi sume ce variau între 200 şi 500 de coroane, în vederea construirii unor şcoli, biserici, și 500 de coroane sătenilor din Gura Râului ca ajutor în urma unui incendiu devastator. Legăturile Astrei cu V. Stroescu au început încă din toamna anului 1910. A propus fondarea băncilor săteşti, mecenatul donând 50.000 de coroane şi 10.000 pentru burse, în vederea specializării a două tinere în dantelărie, în străinătate, precum şi a doi tâmplari în mobilier scuptat şi jucării. Acordă diurnă specialistului în cooperație Vasile Osvadă pentru un studiu privind organizarea economică a ţărănimii prin intermediul cooperaţiei, în Ungaria, România şi Bucovina, urmând apoi ca ca acesta să prezinte un raport referitor la înfiinţarea băncilor poporale. Suma de 60.000 de coroane oferită Astrei în 1911 avea un scop economic şi unul artistic -se alocă pentru învăţământ artistic, absolvenţii urmând să conducă cercuri la sate pentru învăţarea acestor meşteşuguri artistice, iar cei care le-ar fi practicat ar fi obţinut câştiguri însemnate. În anul următor s-a creat un post de conferenţiar cooperativ, cu un salariu anual de 2400 de coroane, iar pentru deplasări, diurnă 6 coroane pe zi. A susținut o nouă campanie dedicată cărţilor şi a bibliotecilor săteşti. Începutul îl făcuse cu prilejul Adunării generale, când a stat mai mult la Sibiu, cumpărând 500 de exemplare din monografia „Mitropolitul Andrei Şaguna de Ioan Lupaş, 1000 de bucăţi din „Cooperativele săteşti de Iuliu Enescu şi tot 1.000 de bucăţi din „Însemnările unui trecător de Octavian Goga. Apoi propunea să se tipărească „Poeziile poporalede Vasile Alecsandri, „Harap Alb”, „Amintirile” lui Creangă, Ioan Turbincă, Taras Bulba. Pentru apariţia acestor cărţi a sponsorizat Astra cu 25.000 de coroane. La dorinţa lui Stroescu s-au fondat 3.000 de unităţi cu următoarele cărţi: „Povestea vorbei”, „Războiul pentru neatârnare” de Coşbuc, „O samă de cuvinte”, C. Sandu, „Sfaturile unui plugar luminat”. În total, donațiile sale ating aproape un milion de coroane (Stănciulescu, 2005, p. 1334).

Vasile Stroescu
Vasile Stroescu

Lasă un răspuns