Aprilie în calendarul popular

În luna aprilie, temperatura creşte, vremea devenind prielnică holdelor şi turmelor de vite. Continuă semănăturile de primăvară, se tund oile înainte de a fi urcate la munte, se construiesc sau se repară ţarcurile şi oboarele pentru vite.

Dacă este frumos în luna lui Prier, atunci în mai va fi frig şi vara vor fi furtuni, dacă este umed, în mai va fi cald. Acum se curăţă pomii și se altoiesc, se sădesc puieţi, se seamănă legume, trifoi, lucernă, ovăz, porumb, iar vitelor li se dă treptat nutreţ verde, potrivit cercetătoarei sibience Carmina Maior.

Când vremea e înşelătoare, cu timp friguros şi secetos pentru semănături, potrivit interpretărilor din tradiţia populară, aprilie anunţă recolte slabe și sărăcie. Dacă vremea este frumoasă şi călduroasă, atunci luna mai va avea vreme rece, cu îngheţuri, iar vara va fi furtunoasă, potrivit site-ului traditii-superstitii.ro.

Sărbători în aprilie

Sărbătorile populare cu dată fixă ale lunii aprilie sunt: Ziua Păcălelilor, Antipa, Sângiorzul Vacilor, Sângiorz, Marcul Boilor, care cuprind numeroase obiceiuri şi practici tradiţionale grupate în două scenarii rituale de înnoire a timpului, potrivit etnologului Ion Ghinoiu, citat de volumul “Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român” (2000).

Ajunul sărbătorii de Sf. Gheorghe, numit în popor Mânecătoarea sau Sângiorzul vacilor, este o zi de farmece de dragoste şi de luat mana; pentru apărare, vitele se rourează (se scot noaptea la iarbă), li se pune tămâie, usturoi în corn; se pun brazde cu rugi la uşi şi se ung ferestrele cu usturoi, arată Carmina Maior. Totodată, se desfășoară obiceiul pastoral al “alesului”, când ciobanii aleg locul stânii, aleg mieii de oi și fac primul caş din primul muls. La Sângiorzul vacilor are loc “strigarea peste sat”, obicei prin care se batjocoresc fetele şi nevestele leneşe, se scot sculele de ţesut să răsară soarele, pe ele pentru a avea spor, iar prin practici magice se recunosc strigoii şi fermecătoarele.

O altă sărbătoare importantă a lunii este Sângiorzul, când creștinii îl cinstesc pe Sf. Mare Mc. Gheorghe (23 aprilie). În această zi se tocmesc ciobanii. Dacă plouă de Sf. Gheorghe, se spune că va fi un an mănos; dacă pică în sec (post), va fi laptele slab. Oamenii se scaldă dimineaţa în râu, se spală cu rouă, se cântăresc, se urzică și beau vin roşu pentru a fi sănătoşi şi vioi tot anul. Se dă lapte de pomană (Moşii). Se aduc “sânjorji” (crengi de fag) care se pun la sâlpul porţii pentru apărare de rău şi belşug în casă. Gunoiul pus la pomi îi ajută la rodire. Se seamănă busuioc pentru noroc şi dragoste.

Duminică, 25 aprilie, calendarul religios îl sărbătorește pe Sf. Apostol şi Evanghelist Marcu, iar în tradiție se numește Marcu Boilor. Acum “se schimbă timpul în căldură mai mare”. “Nu se ară, nu se înjugă vitele, li se dă fân din mână şi sunt lăsate să păşuneze în voie. Nu se dă din casă; nu se bate nimic; nu se lucrează, doar se face clacă la popa”, menționează Carmina Maior.

De la Flora la Florii

În acest an, sărbătoarea din duminica precedentă Sfintelor Paşti cade pe 25 aprilie. Ea a fost dedicată, în vremurile dinaintea creştinismului, zeităţii romane a florilor, Flora, peste care creştinii au suprapus sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim şi este numită de români Sărbătoarea Floriilor. La semnificaţia veche, de reînviere a naturii, când înfloresc florile, salcia şi pomii fructiferi, s-au adăugat funcţii şi semnificaţii noi, legate de cultul moşilor şi strămoşilor (pomenirea morţilor, curăţarea mormintelor şi a cimitirelor, înfingerea în morminte a ramurilor de salcie etc.).

Lasă un răspuns