O călătorie de la moarte la viață: Auschwitz-Sibiu

Auschwitz a însemnat “cea mai mare cruzime din istoria umanității” pentru supraviețuitoarea Cătălina Adam, cea care avea să-și petreacă apoi o bună parte a vieții la Sibiu.

La 76 de ani de la eliberarea lagărului nazist de exterminare de la Auschwitz-Birkenau, lumea întreagă marchează, astăzi, Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Prin iadul de la Auschwitz a trecut și Cătălina Adam, în floarea vârstei. Acolo și-a pierdut ambii părinți și o soră.

Cătălina Adam: “Mesajul meu pentru generațiile viitoare este: uitați-vă întotdeauna cu atenție în jurul vostru! Luați în serios posibilele pericole și informați-vă bine despre ce s-a întâmplat în trecut, astfel încât fiecare să fie prevenit din timp ca să se ajute pe viitor dacă va fi nevoie.”

Cătălina Adam s-a născut pe 4 iunie 1925 la Pișcolt, județul Satu Mare, în familia lui Stefan Benedek (1893-1944) și Maria Benedek (născută Sicermann, 1901-1944). A urmat școala în satul natal și apoi la Oradea, unde a trăit în ghetou din 20 aprilie și până pe 1 mai 1944, când a fost deportată la Auschwitz. Cele patru luni pe care le-a petrecut în lagărul morții i-au răpit părinții, bunicii, o soră și mulți verișori. “Auschwitz a însemnat o tragedie de neconceput, parcă viața însăși a încetat să mai existe. Cea mai mare cruzime posibilă a umanității, cea mai mare pierdere pentru mine, pierderea întregii mele familii. O tragedie a fost și faptul că unele dintre bietele victime ale lagărelor de concentrare au ajuns să fure mâncare sau îmbrăcăminte de la alți prizonieri”, își amintea ea. În septembrie 1944, a fost mutată în lagărul de muncă silnică de la Oberhohenelbe, aflat astăzi în Cehia, unde s-a istovit 13 ore pe zi, până în primăvara anului următor, când lagărul a fost eliberat de armata sovietică, potrivit site-ului preserveauschwitz.org. Abia în vara lui 1945 a ajuns Cătălina Adam din nou acasă, la Pișcolt, însă a avut nevoie de mulți ani pentru a reveni la o viață normală.

Cătălina Adam în 1943 / foto: preserveauschwitz.org

Căsătorită cu Stefan Adam, în 1948, Cătălina s-a mutat la Târgu Mureș, apoi la Sighișoara și în cele din urmă la Sibiu, în anul 1953. La Sibiu, familia Adam a locuit până în 1989, când s-a reunit la Berlin cu singurul său fiu, George, de profesie arhitect.

Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului este prima comemorare universală a victimelor Holocaustului și a fost decisă de Adunarea Generală a Națiunilor Unite în 2005.

“La 27 ianuarie, marcăm cea de a 76-a aniversare a eliberării lagărului de concentrare nazist Auschwitz-Birkenau și comemorăm milioanele de femei, bărbați și copii evrei, precum și toate celelalte victime ucise în timpul Holocaustului. Sunt îngrijorată să văd din nou ura sporită față de evrei, în Europa și dincolo de granițele acesteia. Contextul pandemiei a alimentat, de asemenea, propagarea teoriilor conspiraționiste și a dezinformării, promovând adesea discursuri antisemite. Observăm o creștere îngrijorătoare a denaturării și negării Holocaustului. Avem datoria de a nu uita vreodată.
Întrucât siturile memoriale s-au închis din cauza pandemiei, iar numărul supraviețuitorilor este în scădere, trebuie să găsim noi modalități de a ne aminti. Pe măsură ce miturile conspiraționiste se răspândesc pe platformele de comunicare socială, trebuie să educăm tânăra noastră generație împotriva antisemitismului. Având în vedere răspândirea dezinformării, autoritățile, platformele sociale și utilizatorii trebuie să colaboreze pentru a se asigura că faptele istorice nu sunt denaturate – nici online, nici offline. Faptele contează. Istoria contează”, a declarat Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene.

Lasă un răspuns