“Lucru de Dumineca mâncă sporiu de peste săptămână”

Apa și lemnele de foc, aduse în casă duminica, nu se întrebuințează și în alte zile, căci sunt sfințite ca și ziua de duminică, spuneau bătrânii din Rășinari.

Credința cea dreaptă în Hristos a mers mână în mână cu superstițiile de pe vremea dacilor sau poate chiar mai vechi de atât, pe aceste meleaguri, unde în vremea stăpânirii străine era o adevărată capitală a ortodoxiei transilvănene. Oameni cu frică de Dumnezeu, dar și de rânduielile naturii, rășinărenii au ținut cu sfințenie îndemnurile preoțești ca și sfaturile strămoșilor.

Iată câteva dintre superstițiile locale, salvate de la uitare în “Monografia satului Rășinari” pe care Victor Păcală a publicat-o în anul 1915:

  • “Mulți postesc Lunia, ca să e lungească Dumnezeu zilele. Lunea-i bună de post pentru ușurarea trupului. Cine s’a legat înaintea preotului, să țină Lunia cu post, și o spurcă, trebuie deslegat tot de preot, căci altfel toate îi vor merge pe dos. Lunea trebuie început orice lucru bun și de căpetenie.”
  • Miercuri să nu arzi pietre în foc (să nu faci leșie), că se ține diavolul de tine și rămâi oarbă; să nu scoți cenușa din sobă, că-i rea de sărăcie; să nu mănânci cu dulce, ca Maica Domnului să-ți fie de ajutor.”
  • Vinerea nu se coase, nici se toarce, nici se urzește, nici se râșnește, că-i rea de durere de ochi; nu se spală rufele, că-ți speli pacea din casă; nu se mătură prin casă, ori și dacă se mătură, nu se scoate gunoiul afară, că se pune praf pe Sf. Paraschiva. Să nu faci logodnă sau cununie în zi de Vineri, că o fi vai de capul tău și al copiilor tăi; dar nici chiar părul capului să nu ți-l speli în această zi, că ori îți cade părul, ori te doare capul. În Vinerea patimilor nu se mănâncă nimic cu oțet, pentrucă păgânii l’au adăpat pe Hristos cu el.”
  • Sâmbătă, înainte de răsăritul soarelui, e bine să faci 3 mătănii și să nu mănânci nimic, ca să se poată împărtăși îngerul tău păzitor. Contrar, îngerul rămâne neîmpărtășit și când îl cheamă îngerii ceilalți la cuminecătură, el răspunde măhnit: «Nu pociu, că porcu nieu o mâncatu!» Cine mănâncă în noapte de Paști pește proaspăt, fript din Sâmbăta Paștilor, tot anul va fi ușor ca peștele. Când se întâmplă, Sâmbătă seara, de se trag clopotele dela toate bisericile deodată, sau bate tocmai atunci ceasul din turn, se zice că i-se pregătește cuiva praznicul.”
  • Dumineca, dacă se face pomană pentru cei morți, e bine primită în ceriu. Apa și lemnele de pus pe foc, aduse în casă în ziua Duminecii, nu se întrebuințează și în ziua următoare, că-s sfințite ca și ziua Duminecii. Dacă coși în această zi, înțăpi pe sf. Duminecă (Maica Precistă), dacă tai lemne, faci diavolului așchii să-și coacă mălaiu, și orice lucru vei lucra Dumineca nu-i cu spor: Lucru de Dumineca mâncă sporiu de peste săptămână. Cine doarme în timpul slujbei dumnezeești de Dumineca, își spurcă sufletul.”

Lasă un răspuns