Iernile Sibiului de altădată în imagini

Prima ninsoare adevărată din această iarnă ne poartă cu gândul la iernile de demult, când schimbările climatice și pandemia erau departe… Hai la plimbare!

În istoria măsurătorilor meteorologice, recordul negativ de temperatură s-a consemnat la Sibiu în 2 ianuarie 1888, când au fost -34,4 grade Celsius.

Piața Mică fotografiată de Emil Fischer în anii '30 / sursa: razvanpop.ro
Piața Mică fotografiată de Emil Fischer în anii ’30 / sursa: razvanpop.ro

În iarna anului 1918, primarul dr. Wilhelm Göritz a stabilit amenzi mari pentru cei care nu îşi curăţau trotuarul din faţa casei de zăpadă şi gheaţă de două ori pe zi.

Copii prin troiene, în Piața Huet. Fotografie de Emil Fischer (1923) / sursa: Alt-Hermannstadt in Ansichtskarten, Fotos, Gemälden und Grafiken

O iarnă grea a fost și în anul 1923, iar cronica lui Emil Sigerus menționează că ninsoarea abundentă a blocat complet circulația din 17 până în 20 ianuarie.

Iarna anului 1923: fotografie de pe strada Cetății cu Turnul Archebuzierilor în prim-plan / sursa: Alt-Hermannstadt in Ansichtskarten, Fotos, Gemälden und Grafiken

Muzeul Național Brukenthal deține un peisaj idilic al Sibiului pe timp de iarnă, zugrăvit în 1833. Tabloul „Intrarea unui preot sas în parohia sa iarna“ este opera pictorului Franz Neuhauser cel Tânăr (1763 – 1836), considerat cel mai important pictor al Transilvaniei la începutul secolului al XIX-lea, care și-a petrecut ultima parte a vieții în cetatea lui Hermann.

Franz Neuhauser cel Tânăr, “Intrarea unui preot sas în parohia sa iarna” (1833)

Mărturie pentru iernile grele ale altor veacuri stau și documentele cercetate de istoricul sibian Răzvan Pop. Acesta notează, de exemplu, că sibienii anului 1617 au avut parte de o vară toridă, după care a urmat o iarnă extrem de geroasă.

În 16 mai 1836, sibienii au fost surprinși cu o ninsoare în toată regula, iar la fel s-a întâmplat pe 1 mai 1919.

Ultimele decenii au adus ierni mai blânde, cel mai gros strat de zăpadă din istoria recentă fiind de 60 cm, în ianuarie 1980.

Scenă de iarnă în Piața Mică / sursa: razvanpop.ro

Cum petreceau sibienii pe timp de iarnă? Cronicile orașului vorbesc despre primirea cu mare fast a legendarului comandant de oști habsburgice Friedrich von Veterani, în decembrie 1688. Contele a venit la Sibiu cu ocazia sărbătorilor de iarnă, iar autoritățile au organizat petreceri în cinstea celui care a apărat cu multă pricepere Transilvania de otomani. O altă festivitate care a intrat în istoria Sibiului s-a petrecut în decembrie 1769, după Crăciun, în cinstea baronului Samuel von Brukenthal, care tocmai fusese numit comisar imperial.

Saggasse (astăzi str. Turnului) / sursa: Alt-Hermannstadt in Ansichtskarten, Fotos, Gemälden und Grafiken

Spre sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX, localnicii aveau deja mult mai multe posibilități de distracție. „Dacă ești sibian și trăiești în orașul nostru în prima jumătate a secolului trecut, ai cum să te distrezi pe străzile și prin localurile sibiene. Deși este frig, cum ar fost în iarna lui 1907, când s-au înregistrat temperaturi de -31 de grade, sibienii ies din casă pentru a comunica, a se distra și a discuta. Locul cel mai comun de distracție era, ca și astăzi, Piața Mare. Aici, atunci ca și acum, aveau loc toate marile serbări și marile evenimente hibernale, de la slujbe religioase, la demonstrații militare și la serbările civile. Așa a fost, de exemplu, în decembrie 1906, când sibienii s-au adunat în Piața Mare când a fost inaugurat orologiul din Turnul Sfatului, acesta fiind iluminat electric. Tot aici, în 1915, armata austro-ungară chema sibienii pentru a vedea tunurile capturate de la armatele sârbești și ruse și pentru a se minuna de vitejia propriei armate, iar în decembrie 1918 și ianuarie 1919 autoritățile primesc cu fast primii ofițeri și militari români ce urmau a fi cantonați în oraș. Tot în ianuarie 1919 este celebrată în Piața Mare, pentru întâia oară, slujba de sfințire a apei de Bobotează.

Piața Mare – carte poștală / sursa: razvanpop.ro

După orele petrecute în Piața Mare sau cea Mică, dacă mai aveai energie, puteai merge la săniuș prin parcul Sub Arini sau la o bulgăreală în parcul ASTRA, noile parcuri ale Sibiului fiind senzația vremii hibernale.

O altă atracție a Sibiului era patinoarul de pe bulevardul Victoriei de astăzi, în locul actualului sediu al ULBS, locul unde se adunau sibienii cu patine pentru o după-amiază pe gheață.

Pe un teren aflat lângă Casa Societății (unde astăzi se află Casa Armatei), s-a amenajat în fiecare iarnă, timp de câteva decenii, un patinoar. Fotografie realizată în 1888 de Oskar Van Zel von Arlon „K.u.k. Artillerie-Ober-Lieutenant im Korps-Artil.-Regiment Nr.12“ / sursa: wolffzeit.de

Teatrul aducea mai mereu sibienii care umpleau sala. În iarna lui 1901, sibienii încă mergeau a vedea spectacolul «Herr der Hann» de Hermann Kircher, prima operă săsească ce își avusese premiera în iunie 1900.

Seara, dacă erai în căutare de un vin cald sau de un «clubbing», aveai de ales între nenumăratele restaurante din centru, cele mai importante fiind cele ale hotelurilor «Împăratul Romanilor» și «Bulevard»“, explică Răzvan Pop.

Tabloul „Podul Minciunilor și Scrinul cu Comori“ a fost pictat în ulei de artista Trude Schullerus în iarna anului 1949
Statuia Sf. Nepomuk din Piața Mare, fotografiată de Emil Fischer în anii ’30 / sursa: wolffzeit.de

Lasă un răspuns