Din vremea lui Cuza Vodă

Vizitatorii Muzeului în aer liber din Dumbrava Sibiului pot vedea câteva gospodării contemporane cu Mica Unire pe care o sărbătorim astăzi.

Două case din județele Vrancea, respectiv Gorj și îndrăgita Cârciumă din Bătrâni, monumente reconstruite în Dumbravă, stau mărturie autentică a momentului în care s-a născut România modernă și reprezintă un motiv în plus pentru a călca pragul Muzeului ASTRA.

“24 ianuarie, zi cu dublă semnificație – 162 de ani de la Unirea Moldovei cu Țara Românească și 159 ani de la adoptarea numelui de România. La 24 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza era ales domnitor al Țării Românești, după ce fusese ales domn al Moldovei pe 5 ianuarie 1859, acesta fiind considerat actul Unirii. Statul însă s-a numit, în primii trei ani, Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești, având două capitale și instituții separate. La 24 ianuarie 1862, se finaliza unirea efectivă a tuturor instituțiilor, prin formarea primului Guvern unic, prin deschiderea lucrărilor primului Parlament unic și adoptarea numelui de România.

Pentru țăranii români, după Unirea din 1859, cât și după cea din 1918, a urmat o perioadă benefică, prin împroprietărirea cu pământ, ceea ce a ameliorat, temporar, starea materială a acestora. Credința în Dumnezeu, familia și pământul erau valorile cele mai de preț ale lumii rurale.

La focul vetrelor caselor din Stolojani, județul Gorj, sau Nereju, județul Vrancea, va fi vorbit familia despre reforma agrară a lui Vodă Cuza, iar la mesele din cârciuma din Bătrâni, județul Prahova, drumeții vor fi stat la un pahar, povestind despre legendarul domn”, transmite Cosmin Călinescu, purtătorul de cuvânt al Muzeului ASTRA.

Muzeul în aer liber este deschis pentru public de luni până duminică, între orele 9 și 17.

O simplă plimbare prin cele 96 de hectare ale Muzeului Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA le descoperă vizitatorilor o imagine a vieţii rurale de pe întreg cuprinsul ţării noastre, manifestată material în peste 400 de case, anexe gospodăreşti şi instalaţii tehnice. Imaginea este completată şi însufleţită de atelierele meşteşugăreşti, animaţiile muzeale, târgurile şi festivalurile de muzică şi dansuri tradiţionale organizate aici, prin care creaţia populară îşi păstrează autenticitatea, primind în acelaşi timp sensuri actuale pentru se încadra ritmului vieţii noastre de astăzi.

Tot la Sibiu, în colecția de grafică documentară a Muzeului Național Brukenthal – Muzeul de Istorie Casa Altemberger se păstrează o fotografie, format carte-de-visite, ilustrând portretul domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Ea este o reproducere după litografia în oval purtând titlul: „Aleksandru Joanu I. Prinţulu Moldo-Românii 1859”. La baza litografiei apărute în presa pariziană la 1861, a stat portretul realizat, din memorie, de tânărul pictor C. I. Stăncescu, portret în care domnitorul Alexandru Ioan Cuza este îmbrăcat în uniformă de general, având pe umărul drept mantia cu guler de blană.

Lasă un răspuns