Leacuri săsești

Ați auzit de terapia cu slănină? Dar de baia fierbinte cu flori de fân? “Strada Cetății” vă dezvăluie rețetele pe care le foloseau sașii pentru a trata tusea sau rănile, celulita, ridurile, mahmureala, depresia și multe alte afecțiuni vechi sau noi!

Medicina populară a sașilor transilvăneni, la fel ca tradiția lor culinară, pune mare preț pe plante. Multe remedii naturale eficiente s-au pierdut, din păcate, odată cu împuținarea sașilor de pe aceste meleaguri. Câteva au fost recuperate din memoria celor stabiliți în Germania sau au rămas prin caietele celor care au conviețuit cu sașii, așa cum este medieșeanca Aurelia Rusu.

Fosta profesoară și-a dedicat ultimii ani eforturilor de salvare a cât mai multor elemente din cultura și civilizația sașilor. Ea a deschis o casă muzeală în Bazna și a publicat mai multe cărți de bucate inspirate din bucătăria săsească.

O altă preocupare importantă a Aureliei Rusu se leagă de leacurile din plante descoperite de sași. „Aduși în Transilvania acum opt secole, sașii au fost obligați să se descurce singuri. Atunci au căutat în natură ajutor. Existau vraci care preparau anumite alifii și remedii contra bolilor și sașii își aveau și ei vracii lor. Săsoaicele aveau rețete tot din plante pentru cosmetică. Știți cât se luptă femeile în ziua de azi contra celulitei. Ele făceau un ceai de pătrunjel! Câteva căni de ceai de pătrunjel făceau să dispară acest aspect“, explică ea.

Familia Engber (sași din zona Sibiu - Mediaș), atelier Emil Fischer, Sibiu, cca. 1921 - 1925, colecţia Renascendis / sursa: Arhiva de Fotografie
Familia Engber (sași din zona Sibiu – Mediaș), atelier Emil Fischer, Sibiu, cca. 1921 – 1925, colecţia Renascendis / sursa: Arhiva de Fotografie

Și câte alte plante miraculoase din propria grădină sau de pe coclauri mai știau sașii! Din florile de cicoare uscate, făceau un ceai folositor în cazul afecțiunilor stomacului. Usturoiul ajută foarte bine la dizolvarea cheagurilor de sânge și subțierea sângelui. Pentru glanda tiroidă, ceaiul de drăgaică e foarte bun. Iar pentru circulație, sunt indicate castanele…

Probleme de sezon

La răceli și bronșite, sașii foloseau leacuri simple. Pentru durerile de gât, se folosea ceaiul de salvie, pentru guturai – apa sărata trasă pe nas, pentru tuse – ceai de ceapă îndulcit cu miere, iar pentru căile respiratorii inflamate se folosea baia fierbinte cu flori de fân. Florile de soc și ceaiul de tei provoacă și ele transpirații și astfel întăresc imunitatea.

Ceai săsesc pentru răceală

Ingrediente

  • 20 g măceșe
  • 14 g flori de soc
  • 14 g mușețel
  • 14 g flori de tei
  • 11 frunze de mur
  • 10 g scoarță de salvie
  • 5 g hibiscus

Mod de preparare

  1. Se face o infuzie din 2 linguri de plante și un sfert de litru de apă.
  2. Se lasă să se pătrundă 10 minute.
  3. Aceste plante sunt calmante, expectorante și imuno-stimulatoare.

Pentru gripă, dureri în gât și tuse, Aurelia Rusu ne recomandă ceaiul de ceapă. „Nu este foarte bun la gust, dar ne ajută la îmbunătățirea stărilor gripale în această perioadă. Fierbeți o ceapă, apoi acoperiți vasul pentru câteva minute și puteți să consumați ceaiul cu încredere“, este îndemnul medieșencei.

Credeți sau nu, dar durerile de gât ale copiilor erau tratate de săsoaice cu ajutorul unor comprese reci cu brânză de vaci, stropită cu oțet. „Se leagă deasupra un fular și se ține toată noaptea. În paralel, se bea ceai de pătlagină, cu înghițituri mici. Brânza răcorește și dezumflă, iar pătlagina calmează mucoasa iritată“, ne-a dezvăluit doamna Rusu.

Entorsele și luxațiile sunt frecvente în anotimpul rece, așa că o rețetă săsească este binevenită: „Peste zona afectată se face un masaj foarte ușor, cu alifie de rășină. Prin acest tratament aplicat zilnic, vreme de cel puțin o săptămână, perioada de vindecare se scurtează considerabil. Cataplasma cu ardei iute este o altă metodă folosită pentru tratarea entorselor. Iată rețeta: se dă în clocot 1/4 cană de oțet. Se adaugă ardeiul iute pentru a obține o pastă. Înainte de a o folosi, se aplică pe piele ulei de măsline. Pasta de ardei se pune pe un pansament și se așează apoi pe zona afectată. Se lasă să stea 2 ore.“

Terapia cu slănină

Cei care au trăit în comunitățile cu mulți sași își mai amintesc de „Turnul slăninilor“ pe care-l avea orice biserică fortificată din județul Sibiu. În ciuda stereotipurilor, slănina poate fi un aliment foarte sănătos dacă este consumată cu măsură, iar la sași, cumpătarea era cuvântul de ordine.

Cămara cu slănină / foto: Aurelia Rusu
Cămara cu slănină / foto: Aurelia Rusu

„În turnul slăninilor își aduceau sașii în fiecare iarnă slănina pe care o păstrau până către vară și fiecare își știa bucățile lui. Nu s-a întâmplat vreodată să dispară ceva. Mai târziu, fiecare familie și-a construit acasă propria lui cămară specială pentru păstrarea slăninii și a preparatelor din carne de porc.

Ne întrebăm adeseori de ce strămoșii noștri au fost mai sănătoși și mai puternici. Cum? Slănina întărește sistemul imunitar datorită acidului arahidonic care favorizează scăderea colesterolului, îmbunătățește funcțiile de protecție ale organismului. Grăsimea este de folos pentru inimă și vasele de sânge, iar fumătorii care mănâncă slănină reduc parțial efectele fumatului, prin conținutul de seleniu care întărește imunitatea și previne oxidarea în organism. Slănina e bună și în durerile de dinți. Se aplică pe dintele dureros o felie mică de slănină nesărată și, în 15-20 de minute, durerea dispare treptat“, aflăm de la pensionara pasionată de civilizația săsească.

Ce să mănânci la mahmureală?

Sărbătorile ne ispitesc la excese alimentare și bahice, așa că înainte de a intra în „febra“ meselor festive, se cuvine să mai învățăm ceva de la sași. „Sașilor li s-a dus renumele de persoane ponderate, cumpătate la băutură. Totuși, se mai nimereau și la ei seri stropite cu alcool din belșug. Săsoaicele aveau grijă să-și dreagă bărbații de dureri de cap și stări de greață. Ele puneau pe masă, la dejun, scrumbie afumată, zeamă de varză acră sau zer. Magneziul din aceste alimente avea rolul de a stabiliza celulele afectate de consumul de alcool“, povestește Aurelia Rusu.

Sarea de Bazna

Bazna este recunoscută în întreaga lume pentru apele sale termale, ape binefăcătoare pentru cei care suferă de reumatism, astm, coxartroze, dureri de coloană, nevroze sau boli ginecologice. În 1905, în incinta stațiunii a fost înființată o fabrică de sare.

„Materia primă este apa minerală, care era transportată la fabrică prin conducte. Procesul de obținere a sării era prin evaporare deschisă. Se produceau zilnic 700 kg de sare și 210 tone pe an.

Sarea de Bazna este utilizată cu bune rezultate în cura la domiciliu. Cine suferă de reumatism știe că folosirea sării alină durerile, iar folosirea pe timp îndelungat sub formă de băi sau comprese poate duce la vindecare. Sarea se folosește sub formă de comprese, cataplasme, în special pe abdomen. Pentru băi se diluează 25 g de sare într-un litru de apă. Pentru băi parțiale, concentrația este de 500 g de sare la litru și pentru băi generale, concentrația e de 1-2 kg de sare. Concentrația trebuie avizată de medic“, a mai spus Aurelia Rusu.

Nămolul de Bazna

Namolul sapropelic de Bazna are un conținut ridicat de substanțe minerale și organice. El s-a format pe fundul lacurilor cu apă sărată și este leac din cele mai vechi timpuri pentru reumatism și pentru afecțiuni ortopedice. La bazele de tratament din Bazna, împachetările cu nămol se  folosesc cu rezultate excelente tot timpul anului.

Cosmetica săsească

Dacă aveau mâini și picioare reci, săsoaicele făceau baie la picioare cu apă rece, turnând jetul de la coapse în jos.

Țărancă săsoaică din Șelimbăr în costum de sărbătoare, posibil Gerda Wenrich, autor Josef Fischer, Sibiu, 1941, colecția Renascendis / foto: Arhiva de Fotografie
Țărancă săsoaică din Șelimbăr în costum de sărbătoare, posibil Gerda Wenrich, autor Josef Fischer, Sibiu, 1941, colecția Renascendis / foto: Arhiva de Fotografie

„Dacă vrem să fim frumoase de sărbători, trebuie să ne grăbim și să căutăm în «lada» frumoaselor săsoaice, care aveau secretele lor în materie de frumusețe. Vă dezvălui două secrete: un tratament miraculos pentru celulită și problema ridurilor care ne dau dureri de cap. Pentru celulită, folosiți un ceai de pătrunjel – o lingură de pătrunjel la o cană de apă fierbinte. Se bea zilnic o ceașcă de ceai care, fiind diuretic, ajută la eliminarea reziduurilor, reducând aspectul de coajă de portocală. Nu se recomandă femeilor gravide și bolnavilor de rinichi. Ridurile sunt încetinite cu măști preparate dintr-un gălbenuș, două linguri de ulei din germeni de grâu și un bob de drojdie. Se întinde pe față și pe gât și se lasă să acționeze 30 de minute, după care se clătește fața cu multă apă. Lecitina din gălbenuș netezește și întinde pielea, iar vitaminele o protejează de frig, praf și soare“, a descoperit Aurelia Rusu.

Planta ochilor sănătoși

Primăvara aduce cu ea și alergiile. Conjuctivita ne supără și greu putem scăpa de ea. „Sașii foloseau o plantă specială numită silur. Se opărea o jumătate de linguriță de plantă într-o ceașca de apă clocotită și se lăsa să se pătrundă“, descrie medieșeanca.

Ceaiuri ce vă întăresc memoria

O plantă care vă întărește memoria este roinița (Mellisa Officinalis). Se pot bea trei căni pe zi sub formă de infuzie, dintr-o linguriță de plantă, la o cană cu apă. Un ceai pentru stimularea gândirii, potrivit Aureliei Rusu, se poate prepara din următorul amestec de plante: cătină, măceșe, traista ciobanului, mătase de porumb. Se pune la fiert un litru de apă, iar când aceasta clocotește, se pun 2 linguri de măcese zdrobite. Se lasă să fiarbă 5 minute, apoi se adaugă 2 lingurițe de fructe de cătină, se ia de pe foc și se mai adaugă o linguriță de traista ciobanului și o linguriță de mătase de porumb. Se lasă acoperit 10 minute. Se beau 3 căni pe zi, în cure de 3 săptămâni.

Aurelia Rusu, pensionară: “Leacurile folosite de săsoaicele din Transilvania sunt un adevărat tezaur care s-a păstrat sute de ani în Kredenz, printre rufe, sau în lăzile de zestre pictate cu flori. Rețetele au fost duse în Germania odată cu plecarea sașilor și acolo se bucură de mult interes.”

Leac pentru durerile de burtă

Pentru durerile de burtă ale copiilor se foloseau comprese calde cu mușețel, care se acopereau cu un prosop gros sau cu o pătură și se lăsau 15 minute. În acest timp, se bea ceai de mușețel. Mușețelul are efect antiinflamator, iar căldura ameliorează irigarea cu sânge și destinde.

Leac pentru înțepăturile de insecte

O plimbare plăcută în natură poate avea consecințe neplăcute. Înțepăturile de insecte, mai ales cele de albine și viespi, daca nu sunt grave și trebuie mers de urgență la medic, se pot trata și cu leacuri băbești… dar săsești. Mai întâi, se spală locul cu apă rece, după care se aplică o compresie cu gheață. O ceapă tăiată în două va reduce inflamația și mâncărimea, ceapa conținând antibiotice naturale.

Leac pentru stările depresive

„Se știe că pojarnița sau sunătoarea alungă tristețea. Se bea de 2-3 ori pe zi câte o ceașcă cu ceai de sunătoare și una chiar înainte de culcare. Această plantă blochează receptorii din creier responsabili pentru stările depresive și stimulează hormonul fericirii“, ne-a mai destăinuit Aurelia Rusu.

Leac pentru bătături

Încălțămintea grea de iarnă sau încălțămintea nouă ne poate provoca bătături. Tot sașii au soluția! Pentru bătături, se aplică o felie de ceapă și se lasă pe bătătura până se desprinde „inima“ dureroasă. Apoi se țin picioarele în apă caldă și se unge locul cu alifie de gălbenele. Sulfidele din ceapă înmoaie stratul cornos al pielii, iar alifia ajută orice rană să se vindece.


foto principală: sași din Cisnădioara / fotografie din colecțiile Muzeului ASTRA

Lasă un răspuns