Brânză frământată în burduf sau scoarță de brad

Vă dăm un indiciu: ce au în comun Mărginimea Sibiului și Elveția?

Gospodarii din Mărginime nu au concurență în țară când vine vorba de brânzeturi. Din cașul proaspăt, ei cunosc o metodă specială pentru a obține o brânză frământată pe care o folosesc în preparate precum bulzul ciobănesc sau “gâsca-n blid”.

Brânza de oaie sărată, fermentată, capătă o pojghiță naturală și are o structură destul de compactă, dar rămâne păstoasă. Specialiștii spun că aroma puternică de rășină pe care o dobândește brânza păstrată în scoarță de brad amintește de cea a brânzei de tip Vacherin Mont-d’Or, din zona masivului Jura.

Iată cum procedează oierii sibieni:

“Se taie cașul în bucăți mari și se lasă în apă curată timp de 6-7 ore. Apoi se schimbă apa cu una curată și se lasă alte 6-7 ore. Procesul se repetă încă o dată, apoi bucățile de caș se învelesc în tifon și se la lasă la scurs sub o piatră mare; se macină cașul prin mașina de tocat carne și se frământă bine cu sare, după gust. Se pune în burduful de oaie, care se coase cu ață de rafie și se lasă la maturat, într-o cameră rece, timp de aproape două săptămâni. Brânza frământată se poate pune și în coajă de brad, modelată sub formă cilindrică”, relatează cercetătorii de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale “Cindrelul – Junii” Sibiu.

De obicei, cașul se pregătește din cantitatea de lapte rezultată după două-trei mulsuri și trebuie stors foarte temeinic, altfel reține zer care se va altera și va da un gust acid, neplăcut, produsului final.

Lasă un răspuns