În fiecare an, la data de 18 iunie este marcată „Ziua gastronomiei durabile”. Pentru Sibiu, care a purtat titlul de Regiune Gastronomică Europeană în 2019, gastronomia este un atu pe termen lung, inclus în strategia de dezvoltare a județului.
La 21 decembrie 2016, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a adoptat o rezoluţie prin care a stabilit 18 iunie drept Ziua gastronomiei durabile (Sustainable Gastronomy Day), conform site-ului oficial al ONU. Decizia recunoaşte gastronomia ca fiind „o expresie culturală legată de diversitatea naturală şi culturală a lumii”. Având în vedere că pandemia de COVID-19 se desfăşoară încă pe tot globul, gastronomia durabilă – care celebrează ingredientele şi produsele de sezon şi contribuie la păstrarea vieţii sălbatice, precum şi a tradiţiilor noastre culinare – este astăzi mai relevantă ca niciodată.
Gastronomia este uneori numită arta de a prepara mâncăruri alese. De asemenea, se poate referi la un mod de a găti dintr-o anumită regiune. Cu alte cuvinte, gastronomia desemnează mâncarea şi bucătăria dintr-un anumit loc. Durabilitatea implică desfăşurarea unei activităţi (de exemplu, agricultură, pescuit sau chiar pregătirea unei mese) fără a ne irosi resursele naturale, iar această activitate poate fi continuată în viitor fără a dăuna mediului sau sănătăţii noastre. Prin urmare, gastronomia durabilă este sinonimă cu o bucătărie care ţine cont de originea ingredientelor, de felul în care acestea sunt cultivate şi de modul în care ajung în pieţe şi, în cele din urmă, în farfuriile noastre.
Până în 2050, lumea va avea peste 9 miliarde de guri de hrănit, evidenţiază www.fao.org. Cu toate acestea, o treime din totalul produselor alimentare se pierd sau se irosesc. Producătorii trebuie să fie mai atenţi cu privire la modul în care folosesc resursele naturale, iar consumatorii, mai selectivi în alegerea alimentelor.
Consumul de produse locale contribuie la stimularea economiei unei regiuni, îi sprijină pe fermieri, reduce gazele cu efect de seră şi economiseşte resursele utilizate pentru transportul alimentelor. Cumpărând produse cultivate la nivel local vom crea cerere pentru acestea, fapt ce îi ajută pe fermieri să îşi menţină traiul.
Având grijă de alimentele şi de pieţele locale putem ajuta la păstrarea rădăcinilor noastre culinare. Înseamnă că suntem conştienţi de resursele care au fost utilizate pentru a creşte alimentele care ne plac şi că ajutăm la menţinerea tradiţiilor culinare.
Alegând alimente cultivate local şi consumând produse de sezon, putem ajuta la schimbarea obiceiurilor de cumpărare ale întreprinderilor locale, cum ar fi restaurantele şi hotelurile, şi putem susţine pescarii şi fermierii din zonă.
Aşadar, putem să-i sprijinim pe fermieri cumpărând produse alimentare din pieţele locale. Aprovizionându-ne de la micii producători sau de la fermieri de familie, le vom susţine traiul şi vom consolida comunităţile. În călătoriile noastre, putem încerca mâncarea locală: fie că gustăm feluri de peşte despre care nu am auzit niciodată sau fructe pe care nu le-am văzut vreodată, consumul de produse locale ne va ajuta să înţelegem mai bine cultura unui loc şi să susţinem economiile locale. Putem păstra vii tradiţiile culinare, ce ne amintesc de rădăcinile noastre ancestrale. De asemenea, putem evita risipa de alimente: în timp ce gătim şi chiar după masă, să ne asigurăm că folosim cu cumpătare ingredientele şi să păstrăm resturile. Să fim atenţi la mărimea porţiilor, la termenele de valabilitate şi să reutilizăm resturile este una dintre cele mai uşoare metode de a economisi şi de a conserva resursele naturale.
Adunarea Generală a ONU, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) şi Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), în colaborare cu statele membre, cu structurile ONU, cu alte organizaţii internaţionale şi regionale, precum şi cu societatea civilă, depun eforturi pentru a facilita marcarea Zilei gastronomiei durabile, pentru a atrage atenţia publicului asupra contribuţiei gastronomiei la dezvoltarea durabilă. Printre iniţiativele UNESCO legate de gastronomia durabilă se regăsesc: Reţeaua de Oraşe Creative, o iniţiativă lansată în 2004 prin care oraşele se angajează să îşi împărtăşească bunele practici şi să dezvolte parteneriate în şapte domenii creative, inclusiv gastronomia; promovarea utilizării energiei curate în restaurante (utilizarea gazului, a energiei electrice sau a gazelor naturale în locul cărbunelui); creşterea gradului de conştientizare a publicului cu privire la gastronomia durabilă prin intermediul canalelor de televiziune şi prin emisiuni gastronomice, precum şi prin expoziţii destinate industriei alimentare şi fermierilor. La rândul său, FAO promovează „dietele verzi”, care sunt atât sănătoase, cât şi durabile, menţionează www.un.org. Totodată, FAO prezintă pe site-ul său culturi tradiţionale – soiuri locale de fructe, legume şi cereale, făcând astfel cunoscute culturi care par să fi fost uitate sau sunt puţin utilizate, în ciuda calităţii lor remarcabile.
Foarte frumos argumentat dar pentru moment batem pasul pe loc cuprinși de speranță! Împreună totul va fi bine!