Sibianul care a încercat să asasineze familia regală

Sibianul care a încercat să asasineze familia regală

Unul dintre cele mai neobișnuite exponate din colecția Muzeului ASTRA este un ou de lemn care i-a aparținut ofițerului Victor Precup, sibianul care a rămas în istorie ca pilot al Marii Uniri, dar și pentru planul său de a-l lichida pe regele Carol al II-lea.

„Muzeul ASTRA a intrat în posesia unor obiecte ce au aparținut lui Victor Precup (1889-1958), care sunt expuse în Muzeul Țării Secașelor din Miercurea Sibiului, unitate a muzeului nostru. Acesta s-a născut la Miercurea Sibiului și a fost unul din cei doi protagoniști ai zborului Marii Uniri, din 10/23 noiembrie 1918”, informează reprezentanții instituției de cultură.

Personalitate controversată a veacului trecut, miercureanul Victor Precup a fost ofițer în armata austro-ungară și a luptat sub steagul imperial pe trei sau patru fronturi. Toamna anului 1918 l-a găsit la Sibiu, iar pe 1 noiembrie 1918, căpitanul pleacă într-o misiune foarte importantă, de la Sibiu la Iași. Îl avea în grijă pe ierarhul Nicolae Bălan, a cărui sarcină era să convingă autoritățile române să intre cât mai repede cu trupele în Ardeal. De la Iași, Precup merge la Bacău și acolo se oferă voluntar, împreună cu locotenentul bucovinean Vasile Niculescu, să zboare spre Blaj cu documente de mare importanță în vederea convocării Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918. În timpul zborului Marii Uniri, au fost aruncate deasupra satelor ardelene 6.000 de manifeste încredințate de generalul Prezan.

Însă Victor Precup nu s-a mulțumit cu atât pentru a intra în istorie. Deși era considerat un erou, Precup a intrat în legături dubioase cu comuniștii, s-a implicat în viața politică până la cel mai înalt nivel și chiar a pus la cale asasinarea familiei regale, în timpul sărbătorilor pascale din 1934.

Planul grupului condus de Precup era să arunce grenade în biserica „Domniţa Bălaşa”, acolo unde regele Carol al II-lea, principele moştenitor Mihai, prinţul Nicolae şi regina Maria aveau să participe la slujba dinaintea Paştelui, pe 7 aprilie 1934.

Din nefericire pentru rebeli, complotul a fost dejucat, iar ofițerul a fost degradat și întemnițat la Doftana.

În anul 1938, cu ocazia Paștelui, deținutul a vopsit cu roșu un ou din lemn și a zugrăvit pe el o cruce, un tricolor și mesajul „Christos a înviat”. Acest „suvenir” din penitenciarul Doftana se află în colecțiile Muzeului ASTRA și a fost expus în Muzeul Țării Secașelor din localitatea natală a lui Victor Precup, Miercurea Sibiului.

Deși fusese condamnat la zece ani de închisoare, Precup a fost eliberat în 1940, fiind considerat de mareșalul Antonescu „o victimă a camarilei” carliste. În timpul detenției, fostul ofițer i-a cunoscut pe Gheorghe Gheorghiu-Dej și Emil Bodnăraș și a devenit membru al partidului comunist. Mai mult, le-a cerut „tovarășilor” să fie reabilitat, așa că regele Mihai, în aprilie 1945, a semnat decretul de înaintare a lui Precup la gradul de general-locotenent. După câteva zile, este desemnat director principal al Direcției Superioare de Cultură, Educație și Propagandă. În perioada alegerilor din noiembrie 1946, se afla la conducerea Comandamentului Teritorial de Armată Cluj, ajutând comuniștii să câștige alegerile. A fost trecut în rezervă la 1 februarie 1948, după care a fost primar al Clujului până în vara anului 1948.

Răspunde