Cultivarea usturoiului în Egipt, cu peste 3000 de ani în urmă, și din timpuri străvechi în China, Japonia și Grecia, își are originea în usturoiul sălbatic provenit din Asia Mică, bazinul Mării Mediterane și din zona Caucazului.
În zilele noastre, usturoiul se cultivă pe toate meridianele globului pământesc, fiind una dintre cele mai apreciate plante condimentare.
Bulbii de usturoi conțin ca principiu activ aliicina, compus tiolic cu efect antiseptic puternic, util în combaterea diverșilor agenți patogeni (bacterii, virusuri, ciuperci, paraziți), ulei eteric, care dă gustul și mirosul specific al acestui condiment. Pe lângă aliicină, care este cunoscut drept cel mai puternic antibiotic vegetal, usturoiul mai conține: vitamine, săruri minerale, microelemente ș.a.
Usturoiul are efect anticolesterolemiant, antiseptic intestinal, hipotensiv, de stimulare a secreției de bilă și foarte bun antiparazitar, util împotriva viermilor intestinali.
În gastronomie, usturoiul are multiple utilizări, fiind folosit la prepararea diverselor mâncăruri: supe, ciorbe, salate, legume sotate, fripturi, tochituri, paste, sosuri, marinade ș.a.