Dor din cuptor

Pâinea este legătura noastră cu Pământul, dar și cu Împărăția Cerurilor.

Din roadele naturii și truda mâinilor se naște pâinea noastră cea de toate zilele, despre care Hristos ne-a lăsat mărturie că este însuși trupul său. La fiecare îmbucătură, se cuvine să mulțumim Mamei Natură pentru că ne astâmpără foamea și Tatălui ceresc pentru promisiunea vieții veșnice.

Paraschiva Stoica

Pentru a amesteca bine ingredientele și a face aluatul aerat, pâinea albă cu maia, coaptă în cuptor cu lemne și apoi bătută de coajă, trebuie frământată cât mai mult.

“Se frământă făina cu apă, sare și maia, se lasă la dospit, după aia se pune la cuptor, se bate… și o ducem la vânzare! O frământ o jumate de oră bună, poate chiar mai mult. Cu cât e frământată mai bine, cu atât pâinea e mult mai pufoasă și mult mai bună”, ne dezvăluie tușa Paraschiva Stoica, de la Tălmăcel. Pita ei tradițională se găsește la Piața Transilvania și Piața Obor, precum și pe la târgurile și evenimentele din județ. Aproape că se vinde singură! “Păi dacă e tradițională! Doar apă, sare, făină și maia, nu se bagă nimic altceva în plus. Dacă n-ar fi bună, nu s-ar vinde așa!”.

Directorul Casei Teutsch din Sibiu, Gerhild Rudolf, cercetează de mulți ani tradițiile legate de pâine în zona Sibiului. “Am făcut mai multe seminarii în diverse sate să vedem cum și astăzi se mai coace în mod tradițional pâinea la țară, care, bineînțeles, e și un aliment cu încărcătură simbolică foarte mare. Secretul e să ai o covată mare, să intre 20 kg de făină, trebuie frământat două ore, trebuie luat maia și nu drojdie, trebuie știut câtă sare să pui – cam un pumn la o pâine de 2 kg… Sunt chestii care nu se pot nota într-o rețetă, trebuie învățate de la mamă la fiică și dată mai departe tradiția”, ne-a explicat doamna Rudolf.

Brutăria Luijza / foto: Facebook

Asociația Județeană de Turism Sibiu: “Pentru mulţi, gustul pâinii de la ţară, coaptă la foc cu lemne, a rămas doar o frumoasă amintire a copilăriei. Totuşi, în zona Sibiului există încă mulți oameni harnici care se trezesc înainte de răsăritul soarelui pentru a pune plămădeala la cuptor. Sibienii preferă pâinea dulceagă de cartofi, cu gust bogat, care se păstrează şi câteva săptămâni. Alături de tradiţionala pâine albă din cartofi, se mai coace şi pâinea cu seminţe de in, dovleac sau floarea-soarelui. Transilvania e ţara ‘pâinilor cât roata carului’; de bună seamă că Sibiul nu se lasă mai prejos. Brutarii coc pâini rotunde şi mari, de un kilogram, să ajungă la toată lumea. Atunci când o scot din cuptor, pâinea are coaja neagră ca tăciunele, de parcă nici nu-ţi vine să o mănânci. Dar, cât e aşa fierbinte, brutarul începe degrabă să o bată pe toate părţile şi… minune: coaja arsă cade, iar pâinea devine rumenă, numai bună de mâncat.”

La Hosman, în 2010, a fost amenajată o brutărie tradițională, cu un cuptor încălzit cu lemne. Violeta “Luijza” Boldizsár produce aici pâine și specialități de brutărie după rețetele din moși-strămoși.

Specialități precum pâinea cu semințe și pâinea cu cartofi pot cumpărate pe Valea Hârtibaciului și în Sibiu la diferite magazine și târguri. Pâinea facută cu pricepere și migală este preocuparea preferată a Luijzei: “Fiecare clipă a vieții mele este legată de viața satului. Mă duc la arat sau la cosit, coc pâine… Am învățat meseria de brutar de la tatăl meu, care la rândul lui a învățat de la bunicul. Este o meserie cu tradiție in familia noastră și o prețuiesc foarte mult”.

Pâine de la Brutăria “Luijza” găsiți în fiecare vineri, între orele 9 și 15, la târgul producătorilor locali din la Piața Huet, în fața bisericii evanghelice, iar sâmbăta, de la 8 la 14, în fața Sălii Transilvania.

Brutăria Luijza / foto: Facebook

Sibienii preferă pâinea cu cartofi, al cărei gust dulceag și bogat se păstrează zile în şir. Aveţi nevoie de: cartofi, vreo două linguriţe de zahăr, făină cât mai multă, căci brutarii noștri coc pâini mari, să ajungă la toată lumea, 100 gr. drojdie, 1,5 l apă caldă şi o linguriţă cu vârf de sare. Drojdia se amestecă cu zahărul în apa caldă. Cartofii fierţi şi decojiţi se frământă până când se formează o pastă. Într-un vas, amestecaţi pasta de cartofi, făina şi drojdia cu zahăr, apoi turnaţi apă caldă. Frământaţi bine de tot aluatul şi lăsaţi-l vreo oră la dospit. Gospodinele se trezesc încă înainte de a se crăpa de ziuă pentru a frământa plămădeala, formează pâini mari “cât roata carului” și le dau la cuptor. Când e coaptă, scot pâinea și o bat pe toate părțile, pentru a scăpa de coaja arsă, neagră ca tăciunele, iar darul lui Dumnezeu și al pământului se arată numai de mâncat. Înainte de a tăia pâinea pentru prima dată, țăranii îi trasează o cruce folosind cuțitul și rostesc o mulțumire.

Lasă un răspuns