Istorie negru pe alb. Cum și-a pierdut culorile costumul popular din zona Sibiului?

Istorie negru pe alb. Cum și-a pierdut culorile costumul popular din zona Sibiului?

Un sibian născut acum mai bine de un secol n-ar fi putut recunoaște costumul național din zilele noastre.

Miri din Mărginimea Sibiului / foto: atelier Victor Mysz, Sibiu, cca. 1910, colecţia Renascendis

Întreaga Românie iubește straiele populare din Mărginimea Sibiului. Sobre și elegante, ele au devenit o emblemă națională datorită eforturilor Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA), dar și la îndemnurile reginei Maria, despre care unii istorici spun că a început să promoveze costumul de Săliște după o vizită în capitala spirituală a Mărginimii.

Ana Bucur – Bratu din Mărginimea Sibiului / foto: atelier „Helios”, Sibiu, cca. 1926 – 1928, colecția Renascendis

Până pe la 1900, costumul național din zona Sibiului era multicolor și înflorat. Însă intelectualii astriști care luptau pentru emanciparea românilor prin cultură și-au dorit să diferențieze cât mai mult portul tradițional românesc de cele ale ungurilor și sașilor, așa că au încurajat răspândirea celui de Săliște, țesut doar în alb și negru.

Grup de săliștence / foto: atelier Ioan Dădârlat, Săliște, cca. 1910-1915, colecția Renascendis

Cercetătorul Ilie Moise consideră cămașa din Mărginime drept una dintre cele mai izbutite piese de port popular. Cu un astfel de costum, confecționat chiar de ea, sălișteanca Maria Peligrad a câștigat, în 1906, primul concurs de frumusețe organizat la București. Câțiva ani mai târziu, ea i-a oferit unul asemănător și reginei Maria.

foto: Muzeul Culturii Săliștene

Românii au adoptat definitiv costumul popular din Mărginimea Sibiului în zorii secolului XX. Unul dintre croitorii renumiți ai acelor ani era Petru Bota, proprietarul unui atelier și al unui magazin de prezentare pe strada Turnului din Sibiu.

Reclamă din 1908

Astăzi, câteva elemente colorate s-au mai păstrat la costumele populare purtate în localitățile din sudul și estul județului Sibiu, în Țara Oltului și pe Valea Hârtibaciului.

În colecția Muzeului ASTRA din Sibiu se află și veșminte din secolele XVIII – XIX, moștenite de la Asociațiunea Transilvană. Muzeograful Elena Găvan ne arată câteva dintre aceste costume tradiționale.

Peste 30 de costume populare din colecțiile ASTRA sunt expuse, în această perioadă, în Pavilionul Muzeal Multicultural din Dumbrava Sibiului.

2 thoughts on “Istorie negru pe alb. Cum și-a pierdut culorile costumul popular din zona Sibiului?

  1. Citesc toate documentele depsre portul popular romanesc. Acesta este unul si multumesc pentru el.Referitor la portul din Marginimea Sibiului (eu sunt din Poiana-Sibiului) cred ca observa toti iubitorii de folclor ca acestuia i se alatura cizmele din ce in ce mai mult. Faptul porneste de la Ansamblurile de dansuri. Solistii stiu ca acestea sunt influente dupa portul sasesc si cu toate astea nu vad tendinte de revenre la ghete macar.

  2. Citesc toate documentele depsre portul popular romanesc. Acesta este unul si multumesc pentru el.Referitor la portul din Marginimea Sibiului (eu sunt din Poiana-Sibiului) cred ca observa toti iubitorii de folclor ca acestuia i se alatura cizmele din ce in ce mai mult. Faptul porneste de la Ansamblurile de dansuri. Solistii stiu ca acestea sunt influente dupa portul sasesc si cu toate astea nu vad tendinte de revenre la ghete macar.

Răspunde